Judecătorii Curții Constituționale AU RESPINS 5 din cele 7 acuzații aduse de USL lui Traian Băsescu

Judecătorii au analizat punct cu punct acuzațiile aduse lui Traian Băsescu și au respins cinci din cele 7 capete de acuzare depuse de USL în propunerea de suspendare

Cei nouă judecători ai Curții Constituționale au analizat propunerea de suspendare a președintelui Traian Băsescu, înaintată de parlamentarii USL, însă au evitat să dea un răspuns clar, dacă actul are un aviz negativ sau favorabil din punct de vedere constituțional.

În decizia din 2007, privind suspendarea lui Traian Băsescu, judecătorii Curții ajungeau la o concluzie clară, chiar dacă nu spuneau că avizul este negativ sau favorabil: propunerea „se referă la acte și fapte de încălcare a Constituției, săvârșite în exercițiul mandatului, care, însă, prin conținutul și consecințele lor, nu pot fi calificate drept grave, de natură să determine suspendarea din funcție a Președintelui României, în sensul prevederilor art.95 alin.(1) din Constituție.

Citește aici decizia din 2007 a Curții Constituționale

Cu toate acestea, în 2012 judecătorii au analizat punct cu punct acuzațiile aduse lui Traian Băsescu și au respins cinci din cele 7 capete de acuzare depuse de USL în propunerea de suspendare, fără a trage și o concluzie.

Judecătorii au dat dreptate USL doar în ce privește două acuzații împotriva lui Băsescu: faptul că acesta „a uzurpat rolul Prim-ministrului și s-a substituit în atribuțiile constituționale ale Guvernului” și faptul că „Președintele a încălcat sistematic principiul neapartenenței politice a persoanei care ocupă funcția prezidențială și a abandonat rolul constituțional de mediator în stat și în societate”.

Astfel, arată judecătorii, „faptul că Președintele României, prin comportamentul său politic, și-a asumat public inițiativa luării unor măsuri economico-sociale, înainte ca acestea să fie adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii, poate fi reținut ca o încercare de a diminua rolul și atribuțiile primului ministru„. Concluzia magistraților este că atitudinea lui Traian Băsescu nu se încadrează la „opinii și opțiuni politice”, astfel că acesta a încălcat Constituția.

În ce privește acuzația că Traian Băsescu nu și-a îndeplinit rolul de mediator stabilit de Constituție și a încălcat principiul neapartenenței politice, judecătorii au dat din nou dreptate USL.

„Curtea constată că domnul Traian Băsescu nu și-a exercitat cu maximă eficiență și exigență funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate”, arată judecătorii.

Curtea reține că faptele imputate președintelui „îmbracă forma unor conflicte cu ceilalți participanți la viața politică”, iar declarațiile lui Traian Băsescu „pot fi caracterizate ca opinii politice, pentru care Președintele României rămâne responsabil, din punct de vedere politic și moral, în fața electoratului și a societății civile”.

Judecătorii au respins celelalte 5 acuzații aduse lui Traian Băsescu.

Astfel, USL l-a acuzat pe Băsescu că „a încălcat în mod repetat drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor prevăzute în Constituție.” Curtea a decis însă că măsurile legislative despre care USL spune că au restrâns drepturile cetățenilor au fost luate de Guvern, nu de președinte.

„Curtea reține că motivele invocate de autorii propunerii privind încălcarea unor drepturi fundamentale, cum sunt dreptul la muncă și dreptul la pensie, nu se pot constitui în elemente ce conduc la atingerea substanței acestor drepturi fundamentale. În acest sens, Curtea constată că măsurile legislative referitoare la diminuarea salariilor și a pensiilor au fost adoptate de către Guvern, prin asumarea răspunderii„, scriu judecătorii în decizia lor.

Restul acuzațiilor de la acest capitol, cu privire la romi și la presă, sunt caracterizate de judecători drept opinii și „simple afirmații”. „În ceea ce privește declarațiile domnului Traian Băsescu referitoare la comunitatea romă și sancționarea acestuia de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, rămâne ca Parlamentul să decidă, pe baza datelor și a informațiilor care-i vor fi prezentate cu ocazia dezbaterilor, asupra existenței și gravității acestor fapte”, a decis Curtea.

USL l-a mai acuzat pe Băsescu că „a încălcat în mod repetat principiul separației puterilor în stat și independența justiției„. Curtea a decis însă că declarațiile președintelui, incriminate de USL, „nu au produs efecte juridice, neavând un caracter decizional. De aceea, nu se poate reține că încălcarea prevederilor constituționale referitoare la independența justiției, declarațiile critice formulate nefiind de natură să determine pe magistrați să nu-și îndeplinească atribuțiile constituționale„.

Curtea arată însă că „își afirmă dezaprobarea cu privire la formularea de acuzații, etichetări jignitoare și insulte la adresa exponenților autorităților publice în legătură cu activitatea desfășurată de ei”.

O altă acuzație a USL, demontată de Curte, este aceea că „președintele a inițiat un proiect neconstituțional de revizuire a Constituției și a încălcat procedura de revizuire a Constituției prevăzută de legea fundamentală.”

Judecătorii arată că proiectul de revizuire a Constituției „a fost inițiat cu respectarea prevederilor art. 150 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia revizuirea poate fi initiată de Președintele României, la propunerea Guvernului”. Faptul că anumite prevederi din acest proiect au fost declarate ca neconstituționale, pentru că „aveau ca efect suprimarea unor drepturi fundamentale, nu poate conduce la concluzia că Președintele României ar fi încălcat prevederile Legii Fundamentale”.

Curtea a desființat și acuzația USL că Traian Băsescu „a instigat la nerespectarea deciziilor Curții Constituționale și a făcut presiuni directe asupra judecătorilor Curții, făcându-le „vizite” înaintea unor decizii importante”.

„Curtea constată că aceste declarații ale Președintelui României nu au fost de natură a aduce atingere independenței judecătorilor constituționali„, se arată în decizia Curții.

La acest capitol, USL a acuzat și reînnoirea mandatului de judecător la Curtea Constituțională a lui Petru Lăzăroiu, lucru nepermis de Constituție, însă Curtea a explicat că regulile au fost respectate, iar Parlamentul a luat act, la vremea respectivă, de acest lucru. Primul mandat al lui Lăzăroiu nu a fost unul întreg, având o durată mai mică de 3 ani, astfel că a fost posibilă o a doua numire a sa în funcție, pentru un mandat întreg de 9 ani, au explicat judecătorii CCR.

Ultima acuzație a USL la adresa lui Traian Băsescu a fost aceea că „a încălcat în mod grav prevederile Constituției și principiul fundamental al democrației reprezentative, atunci când declară că nu va numi un Prim-ministru din partea USL, chiar dacă această formațiune politică va obține majoritatea absolută în Parlament„.

Răspunsul CCR la această acuzație este scurt și la obiect: „Cu privire la aceste susțineri, Curtea constată că sunt nerelevante, în situația în care Primul ministru al României este președintele Uniunii Social Democrate, desemnat de Președintele României„.

Inchide