Merkel nu a reușit să calmeze apele. Unii cer falimentul Greciei, alții ajutorul FMI. Concluzia comună este că perspectivele sunt proaste

Redactor:
Gândul
Guvernul de la Atena a înghețat parțial plățile, cu excepția salariilor și a pensiilor, pe fondul temerii că va rămâne fără lichidități în mai puțin de o lună, potrivit cotidianului local Katherimi

Guvernul de la Atena a înghețat parțial plățile, cu excepția salariilor și a pensiilor, pe fondul temerii că va rămâne fără lichidități în mai puțin de o lună, potrivit cotidianului local Katherimi, citat de Mediafax.

Restanțele totale acumulate de statul elen către furnizori, fie că este vorba, printre altele, despre spitale sau despre autorități locale, erau de 6,5 miliarde de euro în luna iulie.
În lipsa împrumuturilor de care e atât de mare nevoie, dar și în contextul unor dobânzi foarte mari cerute de către creditori, finanțele publice ale Greciei se îndreaptă cu pași repezi spre faliment.

Cheltuielile Greciei: la 100 de euro cheltuiți, 65 de euro sunt din bani proprii, iar 35 de euro sunt pe datorie

Conform datelor oficiale ale ministerului de Finanțe de la Atena, citate de agenția de știri, în iulie statul elen a avut venituri de 31,1 miliarde de euro și cheltuieli de 47,8 miliarde de euro. Practic, asta înseamnă că Grecia și-a plătit obligațiile în primele șapte luni doar în proporție de 65% din bani proprii, deci din venituri, diferența de 35% reprezentând noi împrumuri.

Spre comparație, statul român a avut, în primele șapte luni ale acestui an, venituri de 24,2 miliarde de euro și cheltuieli de 27 de miliarde de euro (conversia este făcută la un curs de 4,2 lei/euro). Asta înseamnă că la fiecare 100 de euro cheltuiți de către statul român, 89 de euro au fost plătiți din surse proprii, veniturile de la buget, și 11 euro din bani de împrumut.

Discursul lui Merkel a lăsat loc de și mai multe interpretări

Ziua de marți a fost una „aglomerată” în ceea ce privește atât evenimentele cât și știrile legate de problema grecească și de zona euro. La scurt timp după ce agențiile internaționale de știri au publicat analize din care reieșea că investitorii consideră că posibilitatea ca Grecia să dea faliment este de 98%, cancelarul german, Angela Merkel, a avut un discurs menit să calmeze spiritele. În interviul difuzat la radio, cancelarul german a subliniat că „prioritatea zero este în acest moment evitarea unei intrări în insolvență a Greciei într-un mod necontrolat”, pentru că acest lucru nu ar face altceva decât să lovească Grecia și mai tare, iar pericolul ca lovitura să fie resimțită de toți, sau, cel puțin, de câteva alte state este foarte mare, scrie Bloomberg.

Evoluția dobânzii pe care o cer băncile pentru a împrumuta Grecia pentru doi ani

Sursă: Bloomberg

Deși a fost menit să calmeze spiritele, unii economiști susțin că efectul declarațiilor ar putea să fie exact invers. „Nu elimină total din discuție posibilitatea unui faliment controlat dar în același timp în întregul discurs a folosit un ton din care se înțelege că se așteaptă ca Grecia să respecte țintele creditorilor instituționali și să primească următoarele tranșe”, a declarat Holger Schmieding, economist-șef al Joh. Berenberg Gossler & Co.

Rezultatul discursului nu a fost însă cel scontat. Randamentul cerut de creditori pentru a împrumuta Grecia, prin obligațiuni cu scadența la 10 ani, a crescut cu 1,09%, până la 24,63%.

Soluția unui fost oficial al băncii centrale din Anglia: „Este nevoie de falimentul, răsunător, al Greciei. Cineva trebuie să plătească”

Mai mult decât atât, apar din ce în ce mai multe voci care susțin că singura soluție pentru a rezolva situația este falimentul Greciei. „Grecia ar trebui să dea faliment și mă refer la un faliment de răsunet”, a declarat Mario Blejer, fost consilier al băncii centrale a Angliei, cel care a luat „frâiele” băncii centrale din Argentina în 2001, din poziția de vice-președinte, după falimentul estimat la 95 de miliarde de dolari al Argentinei.

„Este total aiurea ceea ce se întâmplă acum”, spune Blejer. „Chiar dacă presupunem că aceste state vor îndeplini toate cerințele din programul de salvare, că vor face toate aceste ajustări și toate aceste privatizări, la finele lui 2012 raportul datorie publică – PIB tot va fi mai mare decât anul acesta”, a adăugat el, cu precizarea că „Cineva trebuie să plătească. Dacă nu vor să plătească pentru a rămâne în zona euro, atunci vor trebui să plece din eurozonă”.

Ce părere au grecii despre majorarea taxei pe proprietate: „Nu voi plăti. Lasă-i să-mi taie curentul”

Se pare însă că grecii nu vor să plătească pentru politica de îndatorare a statului din ultimii ani, deși, în final, ei au fost beneficiarii ei temporari. Într-un reportaj publicat de corespondentul Der Spiegel la Atena, este prezentată părerea grecilor despre cea mai recentă măsură de austeritate, respectiv taxa suplimentară pe proprietate, de patru euro pe metrul pătrat, care va fi aplicată timp de doi ani, din care guvenul speră să aducă la buget venituri suplimentare de circa două miliarde de euro.

„Nu voi plăti. Lasă-i să-mi taie curentul”, spune Jannis Foteinos, pensionar în vârstă de 57 de ani, proprietar a două apartamente, unul de 100 și unul de 130 de metri pătrați. „Mai bine ne împușcăm”, a adăugat el. Alții sunt mai temperați în declarații. „Nu sunt în măsură să vă spun dacă revenirea la drahmă ar fi bună sau rea”, spune Irida Thanopoulos, 40 de ani, care, împreună cu soțul ei, deține o cafenea, o spălătorie și șase apartamente, dintre care cinci sunt date în chirie, scrie Der Spiegel.

Întrebarea pe care și-o pun mulți economiști însă, este ce se va întâmpla, la modul concret, dacă Grecia va da faliment, respectiv cum vor reacționa piețele financiare, mai ales cea bancară, când datorii de zeci de miliarde de euro vor rămâne neplătite.

Falimentul Greciei ar da peste cap BCE, băncile cu expunere pe obligațiunile elene dar și fondurile de investiții

Unul dintre cei mai mari finanțatori ai statelor cu probleme economice este chiar banca centrală europeană (BCE), care a cumpărat titluri de stat în valoare totală de 143 de miliarde de euro de la Italia, Spania, Grecia, Portugalia și Irlanda.

În același timp unii economiști că și presiunea băncilor private este destul de mare, bănci care, la rândul lor, suferă din plin din cauza expunerii pe Grecia, respectiv pentru că dețin titluri de stat grecești. Indicele Markit iTraxx Financial, care monitorizează evoluția riscului de împrumut în cazul a 25 de mari bănci și 14 asigurători din EU a crescut cu 0,15%, până la 5,5%.

De parcă presiunea băncilor nu ar fi de ajuns, cel mai mare „creditor al statelor”, Mohamed A. El-Erian, care administrează PIMCO, un fond de investiții de 1.340 de miliarde de dolari cu expunere aproape integrală pe titluri de stat, susține că în scurt timp Europa ar putea fi cutremurată din temelii de o criză a băncilor, conform Bloomberg.

„Ar trebui să se aprindă becul galben, dacă nu chiar cel roșu, la Washington și, sperăm noi, întâlnirea FMI va putea fi catalizatorul comun pentru a pregăti summitul G20 în cele mai bune condiții”, a adăugat el.

Inchide