Prinde orbul, scoate-i ochii: persoane fără vedere, dar cu permise auto. Cum s-a finalizat cursa de urmărire a românilor care au fraudat sistemul de asistență socială

Prinde orbul, scoate-i ochii: persoane fără vedere, dar cu permise auto. Cum s-a finalizat cursa de urmărire a românilor care au fraudat sistemul de asistență socială
În Covasna asistații social datornici la stat au fost salvați de ordonanța guvernului Boc care îi lăsa fără ajutoarele sociale dacă nu-și plătesc taxele.

Anul trecut, autoritățile au început o campanie națională de depistare a persoanelor care fraudează sistemul de asistență socială. Campania s-a desfășurat pe două fronturi: identificarea persoanelor cu certificate false de handicapat și obligarea românilor care primesc ajutoare de stat să-și plătească taxele. Demarată în trombă, campania s-a împotmolit. Odată cu schimbarea guvernelor, tonul statului s-a înmuiat, totul terminându-se cu anunțul noului ministru al Muncii, Mariana Câmpean, care a spus că persoanele găsite cu certificate de handicapat false vor fi reevaluate de o comisie iar datornicii la stat vor mai fi păsuiți șase luni. Cum alegerile bat la ușă, Guvernul nu-și permite să supere o categorie importantă de oameni, cu care statul a avut, de multe ori, în ultimii 20 de ani un contract subteran. Prin urmare, câți oameni în România au cu adevărat nevoie de asistență socială și pe câți îi țin, în realitate, guvernanții asistați din motive electorale?

În Covasna, asistații social datornici la stat au fost salvați de ordonanța guvernului Boc care îi lăsa fără ajutoarele sociale dacă nu își plăteau taxele. Primarul orașului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, spune că ordonanța nu a putut fi aplicată pentru că nu există un soft. Fără acesta, nu a putut fi aplicată reglementarea care spune că unui asistat social nu i se mai plătește ajutorul de la stat dacă nu își achită dările.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a anunțat recent că dorește să modifice o ordonanță prin care asistații sociali datornici la stat sunt obligați să-și plătească aceste dări. Ea a declarat, pentru gândul, că asistații sociali datornici ar urma să primească o perioadă de grație de șase luni în care pot să-și plătească dările către stat.

O analiză a Ministerului arată, însă, că ordonanța a avut efect și a dus la dublarea numărului celor care au rămas fără ajutor social pentru că datorau bani statului.

Primarul Brașovului, George Scripcaru, a declarat însă că ordonanța a avut un efect pozitiv: asistații social au început să-și plătească taxele care oricum nu sunt mari.

Antal Arpad, primar Sf. Gheorghe: „Cei cu ajutoare sociale ignorau practic statul”

La Sfântu Gheorghe, ordonanța care condiționa plata ajutoarelor sociale de plata taxelor nu a putut fi aplicată din cauza lipsei unui soft. Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, a declarat că nu a putut aplica această ordonanță, pentru că cei de la Direcția de Asistență Socială i-au transmis că nu au un soft, fără de care nu pot pune în aplicare prevederile ordonanței. „Această prevedere este în esență bună. Noi de 20 de ani încurajăm acordarea de ajutoare sociale, dar nu am făcut nimic pentru a-i responsabiliza pe asistații sociali. Taxele trebuie plătite de toată lumea, indiferent de statutul social. Am observat de-a lungul timpului că cei cu ajutoare sociale ignorau practic statul. Au fost cazuri în care erau amendați și rupeau amenda în fața polițistului pentru că știau că nu aveam nici o pârghie prin care să-i obligăm să plătească”, a declarat Antal Arpad, pentru gândul.

George Scripcaru, primar Brașov: „La noi au fost cazuri izolate, nu a fost un flagel

Primarul Brașovului, George Scripcaru, spune că ordonanța 124 din 27 decembrie 2011, care înăsprește condițiile de acordare a ajutoarelor sociale, a avut efecte pozitive. În primul rând, asistații social au fost impulsionați să-și plătească taxele, care de altfel nu sunt imense, iar pe de altă parte au fost depistați cei care luau ajutoare sociale, deși nu le meritau. În opinia primarului Scripcaru, anularea prevederilor din ordonanță sau relaxarea condițiilor nu ar fi benefice.

„La noi nu au fost multe cazuri de asistați social care să-și piardă drepturile pentru că nu și-au plătit dările. Ordonanța respectivă a avut însă un efect bun, în sensul că nu poți să primești și să nu îți plătești taxele care trebuie plătite de către toți, indiferent de statut. La noi au fost cazuri izolate, nu a fost un flagel. Sigur că există un număr de persoane care nu plătesc taxele care devin un fel de balast pentru cei de la administrația financiară. Așa, prin acestă ordonanță, ei sunt impusionați să plătească aceste taxe”, a mai explicat George Scripcaru.

Nicolae Moldovan, primar Beclean: În jur de 20% din cei cu ajutoare sociale le-au pierdut pentru neplata taxelor

Nicolae Moldovan (PSD), primarul orașului Beclean, spune că, după evaluare, au fost tăiate ajutoarele sociale pentru 20% din cei care nu și-au plătit taxele. „Știu că pe baza ordonanței au fost aplicate corecții. Din evaluarea mea, la noi în oraș, în jur de 20% din cei cu ajutoare sociale și-au pierdut aceste drepturi pentru neplata taxelor. În cele mai multe cazuri a fost vorba de amenzi neplătite. Din ce am observat eu, cei cu ajutor social nu au restanțe la taxele pe terenuri sau case pentru că nu au prea multe proprietăți. Oricum, noi am încercat să îi impulsionăm să-și plătească taxele”, a declarat, pentru gândul, Nicolae Moldovan, primarul orașului Beclean.

Gheorghe Ștefan, primarul orașului Piatra Neamț, spune că au fost situații în care asistații sociali și-au pierdut ajutorul pentru neplata taxelor. „Au existat cazuri punctuale, dar nu am înregistrat un fenomen. În special la romi s-a întâmplat, că ei nu prea își plătesc taxele”, a declarat Gheorge Ștefan.

Unde sunt cei mai mulți asistați social

O analiză a Ministerului Muncii arată că suma efectiv plătită pentru ajutoarele sociale în trimestrul I din 2012 a fost de 102.065.094 lei, în scădere față de trimestrul I din anul anterior cu 1.102.342 lei (-1,1%). Ordonanța care condiționează plata ajutorului social de achitarea taxelor a produs efecte vizibile. Un raport al Ministerului Muncii arată că numărul persoanelor cărora le-a fost sistată plata ajutoarelor sociale s-a dublat. Potrivit analizei guvernamentale, cele mai multe ajutoare sociale, aproximativ 75%, sunt plătite în mediul rural. Județele Vrancea, Bistrița-Năsăud, Dolj și Sălaj sunt județele unde se plătesc cele mai multe ajutoare sociale în mediul rural. În schimb, Hunedoara, Suceava, Covasna, Tulcea și Constanța sunt județele cu cei mai mulți asistați social din mediul urban.

De ce trebuie să plăteasca asistații social taxe

În nota de fundamentare a ordonanței care condiționează ajutorul social de plata taxelor, este explicat și motivul pentru care cei care au nevoie de acest ajutor trebuie să își achite dările. „Obligația legală de achitare a taxelor și impozitelor locale este necesar a fi îndeplinită de fiecare cetățean, indiferent de situația socio-economică a acestuia. Neachitarea acestor taxe și impozite locale poate conduce la pierderea bunului deținut, în special referindu-ne la locuințe. Pierderea locuinței ar conduce la agravarea problemelor sociale și implicit la un efort mai mare din partea statului de a combate sărăcia”, se menționează în nota de fundamentare.

Pe de altă parte, guvernul Ponta vrea să reevalueze cazurile de fraudare a ajutoarelor sociale depistate de cabinetul Boc. Primarul Brașovului George Scripcaru a declarat, pentru gândul, că a descoperit cazuri aberante de fraudare a ajutoarelor sociale. „Am depistat persoane care primeau ajutoare sociale și care în acte apăreau ca orbi, dar ei aveau permis auto și conduceau mașina”, a spus Scripcaru. El este însă contrazis de reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială Brașov, care spun că nu au existat astfel de cazuri.

Metoda I de fraudare: orbi în acte, dar cu permis auto și ajutor social

La Brașov, angajații primăriei au depistat numeroase cazuri de ajutoare sociale fraudate, unele chiar spectaculoase. Primarul George Scripcaru (PDL) a povestit că au fost depistate persoane care primeau ajutoare sociale pentru că în acte scria că sunt orbi, dar aceleași persoane dețineau permis auto.

„Au fost mulți care au cerut ajutoare sociale spunând că nu au unde să muncească. Noi le-am găsit locuri de muncă, dar nu s-au dus să muncescă, însă nu au mai venit nici să ceară ajutor social. Am pus această condiție, ca mai înainte să demostrezi că nu ai loc de muncă sau chiar nu poți și abia apoi să primești ajutor social. După niște evaluări la sânge, am constatat că erau mulți care pe hârtie figurau ca nevăzători, dar ei aveau carnet de șofer și conduceau mașina. Alții spuneau că nu sunt deplasabili. La verificări am constatat că ei se deplasau, chiar munceau, aveau activități private, dar luau și ajutor social. După ce a apărut acestă lege am primit sesizări de la vecini care ne relatau despre cei care primeau ajutoare sociale, deși nu aveau nici o problemă medicală”, a declarat Scripcaru.

Metoda II: „Primeau același ajutor social de la două primarii”

Primarul Brașovului a mai relatat o altă metodă de fraudare a ajutoarelor sociale. În unele cazuri depistate, cei care solicitau ajutorul social se înregistrau la două primării și cereau bani de la ambele. „Am descoperit cazuri de persoane care cereau ajutor la noi, la Brașov, dar primeau deja acest ajutor de la o altă primărie. A fost o lacună a legii care spunea că primești ajutorul pe baza actului de reședință. Astfel că unii care, să zicem, erau din Vâlcea și aveau copii în Brașov își făceau viză de flotant la noi și ne solicitau și ajutorul social. Așa că primeau ajutoare de la noi, dar și din orașul de reședință. Evident, după ce am depistat aceste cazuri, le-am sistat aceste ajutoare”, a mai precizat Scripcaru.

Pe de altă parte, reprezentanții Direcției de Asistență Socială din Brașov și cei ai Inspecției Sociale spun că nu au înregistrat asemenea cazuri. În 2010 în Brașov, ca și în alte județe, au fost reevaluate 14.000 de dosare ale asistaților sociali. Dintre acestea, în 2.300 de cazuri au fost depistate probleme și s-a dispus o analiză mai atentă. Operațiunea de depistare a celor care obțineau ajutoare sociale fraudulos a rămas nefinalizată, deoarece pentru analiza cazurilor era nevoie de constituirea unei comisii de specialiști. Această comisie, însă, nu s-a mai constituit.

În martie, fostul ministru al Muncii, Claudia Boghicevici, a demarat o amplă acțiune de depistare a persoanelor care dețineau certificate de handicap obținute fraudulos. Ancheta Ministerului a constatat că peste opt milioane de euro au fost plătiți în patru ani pentru persoane fals încadrate în grad de handicap la Sibiu. Fostul ministru al Muncii, Claudia Boghicevici, a precizat că, din cele aproximativ 1.000 de persoane reevaluate, aproape 90 la sută au obținut ilegal certificate de încadrare. În urma reevaluării făcute de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap la Sibiu, s-a constatat că, din 1.057 de persoane reevaluate, doar 140 au, în realitate, un handicap. Operațiunea de la Sibiu urma să fie realizată și în alte județe din țară, însă a fost oprită după ce USL a preluat puterea.

Actualul ministru al Muncii a declarat public că dorește să reevalueze persoanele cu certificat de handicap cărora Guvernul Boc le-a luat drepturile pe motiv de fraudă. Astfel că s-a constituit și o comisie specială care să analizeze dacă cei depistați de Guvernul Boc că au primit ajutoare sociale prin fraudă chiar au fraudat sau dacă nu și-ar putea primi ajutoarele înapoi.

 

Inchide