• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

România este pe cale să piardă o AFACERE de 600 de milioane de euro

România este pe cale să piardă o AFACERE de 600 de milioane de euro
Comerțul cu certificate de carbon implică atât statul român, cât și circa 220 de companii private și de stat, considerate mari poluatori. România dispune de aproximativ 300 de milioane de astfel de certificate. La începutul anului, aceste certificate valorau aproximativ 1,8 miliarde de euro.

Un comitet al ONU privind respectarea protocolului de la Kyotose va reuni la Bonn, în perioada 6-8 iulie, pentru a decide dacăinterzice sau nu României tranzacționarea certificatelor de emisiide gaze cu efect de seră, denumite pe scurt certificate de carbon.Comitetul a constatat că statul român nu a respectat în întregimeindicatorii din raportările anuale privind poluarea, așa cum impuneprotocolul de la Kyoto privind schimbările climatice.

Laszlo Borbely, ministrul Mediului, a declarat pentrugândul că speră totușica justificările pregătite de autoritățile de la București săconvingă comitetul ONU să păsuiască statul român. „Eu sper să nu neîmpiedice să mergem mai departe. Este o problemă mai veche. Noiraportăm emisiile din 2007 și au existat unele sesizări din parteaComisiei Europene, care a semnalat unele lipsuri în raportări. Euam aflat abia la sfârșitul lui 2010 care este problema și nu maiaveam bani alocați în buget pentru un nou studiu privind emisiile”,a declarat Borbely pentru gândul. Borbely esteministrul Mediului de la sfârșitul anului 2009.

România este obligată să raporteze anual emisiile de gaze cuefect de seră. Raportul pe anul 2010 a fost considerat incomplet decătre experții ONU. Un nou raport care să corecteze erorile este înlucru, dar nu va fi gata până la summitul de la Bonn, a adăugatministrul. Instituția responsabilă de întocmirea acestor rapoarteeste Agenția Națională de Protecția Mediului. Contactați degândul, reprezentanțiiinstituției nu au oferit explicații privind erorile din raportulincriminat de ONU.

Statul ratează 600 demilioane de euro, marii poluatori sunt blocați

Comerțul cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră (înprincipal dioxid de carbon) implică atât statul român, cât și circa220 de companii private și de stat, considerate poluatori șiînscrise în Registrul Național al Emisiilor de Gaze cu Efect deSeră. Statul român poate vinde altor state „unități acordate decantitate” (AAU), în baza protocolului de la Kyoto, semnat deRomânia în 1999 și intrat în vigoare din 2005.

România dispune de aproximativ 300 de milioane de astfel decertificate, care însă din 2008 și până în prezent nu au fostvalorificate în niciun fel. La începutul anului, aceste certificatevalorau aproximativ 1,8 miliarde de euro, conform ministruluiMediului, Laszlo Borbely. În prezent, piața a scăzut foarte mult,iar România ar putea obține pe ele maximum 600 de milioane de euro,”cu foarte mult noroc”, a explicat pentru gândul George Brăiloiu,patronul KDF Energy, firmă care se ocupă cu tranzacționarea decertificate de carbon. Acum câțiva ani, România ar fi putut însăobține între 2 și 3 miliarde de euro pe certificatele AAU de caredispune, spune Brăiloiu.

Marii poluatori, firme private sau de stat, pot la rândul lor sătranzacționeze certificate de carbon de mai multe feluri (CER, ERUsau EUA), pe o piață asemănătoare sistemului bursier, reglementatăde Schema de Comerț cu Emisii a Uniunii Europene. Pe scurt,certificatele funcționează ca o monedă, creându-se o așa numităpiață a carbonului. Poluatorii beneficiază de un număr decertificate alocate de stat pe baza unui plan național. Cei careîși reduc emisiile dăunătoare mediului sub limita impusă de stat,prin protocolul de la Kyoto, pot vinde certificate. La rândul lor,poluatorii care depășesc limita impusă de poluare au nevoie săcumpere astfel de certificate, pentru a nu fi sancționați destat.

„La fiecare tonă de dioxid de carbon peste limita fixată, ocompanie trebuie să plătească aproximativ 100 de euro. Pare puțin,dar e vorba de milioane de tone. Să spunem că o companie are țintade 100 de tone de emisii, dar a produs 120 de tone. Pentru a evitasancțiunea, e obligată să cumpere certificate de carbon din altăparte”, a explicat pentru gândul Lavinia Andrei,președinta fundației de mediu „Terra Mileniul III”.

Efectele uneiinterdicții. Brăiloiu: „Se pierd o sursă de finanțare șioportunități de a scoate profit”

Interdicția din partea ONU ar însemna că în România vor fiblocate toate tranzacțiile cu certificate de carbon. „Statul pierdeo sursă de finanțare aflată sub schema de tranzacționare a ComisieiEuropene. De asemenea, instalațiile (companiile poluatoare) nu vormai putea să se bucure în orice moment de o decizie favorabilă dinpiață. Sancțiunea lovește implicit interesele private, iarcompaniile nu au nicio vină că statul nu și-a făcut temele”, aexplicat pentru gândul GeorgeBrăiloiu.

Statul român a întârziat nepermis de mult tranzacționarea celor300 de milioane de AAU, consideră Brăiloiu: „Nu e de fapt o piață(pentru AAU), pentru că sunt foarte puțini cumpărători și foartepuține state care vând. Între timp, alte țări, precum Polonia,ne-au luat-o înainte și au vândut certificate. Aceste tranzacții senegociază între guverne, nu sunt transparente”.

Ministrul Laszlo Borbely este de acord că s-a pierdut timpul cucertificatele, însă consideră că, de fapt, o interdicție în acestmoment nu ar afecta chiar atât de mult România: „E o piață destulde slabă acum. Dar timp de doi ani (până să vină Borbely laminister), cu aceste AAU nu s-a întâmplat nimic. Este interesulstatului român să vândă aceste certificate, pentru că sunt banicare ar putea fi folosiți pentru investiții”.

Lavinia Andrei, de la „Terra Mileniul III”, consideră că un altefect ar putea să apară din partea companiilor poluatoare: „Ele vortrebui să-și recupereze pierderile provocate de această sancțiuneși poate vor mări prețul la ceea ce produc”. De asemenea,proiectele comune de dezvoltare a protecției mediului, pe careRomânia le are cu țări precum Danemarca, Norvegia sau Suedia, arputea fi blocate și ar putea apărea penalizări.

Emisiile de carbon dinRomânia

Marii poluatori din România, supravegheați de autorități șiimplicați în comerțul cu certificate de carbon, sunt companiile dinmetalurgie, chimie și petrochimie, dar și producătorii de energie,de ciment sau de sticlă. Printre firmele care tranzacționeazăcertificate se numără Petrom, Rompetrol, Electrocentrale,Termoelectrica, Oltchim, Rafinăria Astra, Letea, Arcelor Mittal,Mechel, Azomureș, Lafarge, Holcim, dar și Ursus Breweries.

În perioada 1989-2008, România și-a redus emisiile de dioxid decarbon cu 45%, la 105,5 milioane de tone de CO2. O mare parte dinaceastă reducere se datorează micșorării producției industriale,după căderea comunismului. În perioada 2008-2012, România s-aangajat să păstreze emisiile poluante în limita de 1,279 miliardede tone de dioxid de carbon.

Inchide