Românii care au descoperit leacul visat de o lume întreagă: „Realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile” EXCLUSIV

Redactor:
Robert Veress
Lumea medicală, farmaceutică și a pacienților bolnavi de cancer este în efervescență, după ce a făcut înconjurul lumii știrea că două colective de cercetători, unul din Paris și altul din New York

• Lumea medicală,farmaceutică și a pacienților bolnavi de cancer este înefervescență, după ce a făcut înconjurul lumii știrea că douăcolective de cercetători, unul din Paris și altul din NewYork, coordonate de doi români, au găsit, după mulți anide cercetări asidue, „amprenta” universală a cancerului, pe bazacăreia maladia va putea fi ușor depistată și tratată încă dinstadii precoce.

După cum ne-au explicat cei doi cercetători, este vorba de oproteină-marker, receptor pentru hormonul hipofizar FSH, care segăsește în toate cele 11 tipuri de țesuturi canceroase studiate.Autorii descoperirii au explicat, în exclusivitate pentrugândul, cum s-aajuns aici și în cât timp consideră că s-ar putea materializarezultatele publicate, în producerea unui medicament-panaceu pentrutratarea cancerului.

Cums-a găsit un „cal troian” pe Skype

„Motorul” cercetărilor care au condus, în final, la studiulpublicat de cel mai bine cotată revista medicală pe plan global -„The New England Journal of Medicine”, este doctorul în biologiecelulară Nicolae Ghinea, în prezent director de cercetare laInstitutul Național al Sănătății și Cercetării Medicale din Paris(INSERM).

• Ghinea se află laINSERM din 1990, fiind angajat pentru a studia traficulcelular al hormonilor glicoproteici (FSH, LH, TSH) – exactcercetarea de care era interesat și pe care, după cum susține, nuar fi putut-o desfășura nicăieri în altă parte.
• În 1992, a publicat unstudiu (în „Journal of cell Biology”), referitor la transportul deLH mediat de receptori la nivelul testiculelor de animale.

• În 2004, a verificat dacămecanismul valabil în cazul LH se aplică și pentru FSH (hormonulfoliculostimulant). Se aplica. Iar atunci, i-a venit ideea de afolosi mecanismul de transport al FSH în eventuala depistare acancerului la prostată. „Citisem un studiu de biologiemoleculară, în care autorul emitea ipoteza că receptorii pentru FSHar putea fi exprimați la nivelul celulelor canceroase, în cazulcancerului de prostată. Așa că m-am îndreptat spre cancerul deprostată. Până atunci, nimeni nu mai încercase un asemeneaexperiment, dându-se puțină atenție anticorpului pentru receptorulla FSH”.
Obținând rezultate pozitive, i-a solicitat ajutorul fostului săucoleg de la Institutul de Biologie si Patologie Celulară dinBucurești, doctorul în biologie moleculară AurelianRadu, aflat la școala de medicină Mount-Sinai din NewYork.

• „Am discutat multpe Skype. Noi am pornit cu speranța că vom putea dovedi căreceptorul pentru FSH poate fi utilizat la evidențierea canceruluide prostată. Inițial, am fost dezamăgiți când am găsit markerul șila alte tipuri de cancer. Pe urmă, văzând că e în toate tumorile,am realizat că, de fapt, găsisem un marker universal al cancerului,ceea ce era mult mai mult decât visasem”, dezvăluieGhinea. Markerul universal va putea fi utilizat, după cum vomvedea, ca un „cal troian” pentru atacarea decisivă a celulelorcanceroase.

Ghinea și Radu aveau rezultatele încă din2006

Din acel moment, a început o cursă contra-cronometru, pentrupublicarea rezultatelor cercetărilor efectuate. „Noi știmceea ce acum știe întreaga lume științifică, încă din 2006. Dar ammai efectuat foarte multe teste, confirmate de 5 anatomopatologi,care se regăsesc, și ei, în studiul pe care l-am publicat. Studiull-am trimis spre publicare pe 26 august 2009. Nu a fostrespins, dar nici acceptat imediat. S-au cerut alte și alteexperimente și abia în iunie, anul acesta, s-a aprobat publicareaîn numărul din octombrie. Și-apoi, într-o bună dimineață, m-amtrezit că îmi bat la ușă cei de la televiziunea franceză, France 2.Credeam că s-au rătăcit și vor indicații. Când colo, mi-au zis căau aflat de studiul nostru, că li se pare extraordinar și ar vreasă realizeze un interviu.

S-apornit o adevărată avalanșă, de două săptămâni sunt asaltat demass-media. Pentru mine asta e deopotrivă măgulitor și stresant,fiindcă nu sunt obișnuit și nici nu mă așteptam la o asemeneaatenție din partea presei”, mai spune descoperitorul „amprentei”cancerului.

Citeșteși:

Cât de români sunt Nicolae Ghinea șiAurelian Radu, oamenii de știință care luptă contra cancerului: arfi putut face descoperirea înRomânia?

Ce urmează?

Echipele coordonate de Ghinea și Radu austudiat tumori recoltate de la 1.336 de pacienți, reprezentând 11tipuri de cancere: la prostată, mamar, la colon, pancreas, vezicaurinară, rinichi, plămâni, ficat, stomac, testicule, ovare. Întoate cazurile s-a confirmat prezența markerului și e foarteprobabilă confirmarea ulterioară în cazul celorlalte forme decancer. Deja există rezultate parțiale încurajatoare în cazulcancerului limfatic.

Ghinea arată că, din punct de vedere medical, întrevede două căide atac: fie blocarea proliferării vaselor de sânge carealimentează tumoarea, fie prin agenți care coagulează sângele învasele care alimentează tumoarea. Așadar, pe când un medicamentîmpotriva cancerului?

„Ne-am înzecit eforturile, pentru că, evident, suntem într-ocursă contra-cronometru împotriva cancerului. Dacă se mobilizeazăprincipalii producători de medicamente realizarea unui medicamentuniversal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile. Vamai dura însă cel puțin 2-3 ani până când medicamentul să poată fiadministrat pacienților”.

Mesaj

„Nu suntem medici, nu tratămpaciențiindividuali”

Spre finalul discuției, doctorul Ghinea ainsistat să subliniem că el și colegul său AurelianRadu nu sunt medici. „Nu avem calificarea să dăminformații folositoare pacienților individuali. După aparițiaarticolului și a comentariilor în mass-media, am fostcontactați de pacienți din Franța, România și SUA, care aucancer și care au sperat că îi putem ajuta. Din nefericire, nu îiputem ajuta direct în nici un fel. Tot ce putem face este să lucrămcât putem de intens pentru a ajunge cât mai curând la stadiulaplicațiilor la pacienți. Agenții care se vor injecta la pacienți,și care trebuie produși de aici înainte, trebuie să satisfacăcerințe mult mai mari decât pentru experimentele pe animale.Trebuie ca experimentele pe animale să răspundă la majoritateaîntrebărilor de bază legate de acest subiect. Timp chiar mai lungva fi necesar ca să se studieze pe animale alte aspecte, care laacest moment nu sunt prioritare, dar se pot dovedi foarteimportante. Am folosit în experimente pe animale un anticorp produsde celule hibridom șoarece/om, care sunt cele mai folosite pentruscopuri de cercetare. Acest anticorp nu poate fi însă injectat laoameni – este necesară construirea unor variante compatibile cusistemul imun uman, numite „anticorpi umanizați”.Astfel de anticorpi nu sunt necesari imediat, ci într-o fazăulterioară când se va trece la aplicații la pacienți.

Inchide