• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

ROMÂNII, PRINTRE CEI MAI CĂUTAȚI COBAI DIN LUME: lista țărilor cu săraci unde fac teste companiile farmaceutice americane

ROMÂNII, PRINTRE CEI MAI CĂUTAȚI COBAI DIN LUME: lista țărilor cu săraci unde fac teste companiile farmaceutice americane
Jurnaliștii de la publicația americană Vanity Fair acuză companiile farmaceutice americane că și-au mutat testele pentru medicamente din țările dezvoltate în țările "cu un număr mare de săraci și analfabeți", care nu ar prezenta încredere. Un centru important de testare este la Iași

Rusia, România și Thailanda ocupă primele trei locuri în topulțărilor cu săraci unde companiile farmaceutice își testeazăprodusele pe subiecți umani, scrie Vanity Fair. „Principial, este orealitate ca țările bogate să facă cercetări clinice în țărilesărace sau mai puțin dezvoltate”, a declarat pentru gândul prof.dr.Ostin C. Mungiu, șeful Catedrei de Farmacologie, Toxicologie șiAlgeziologie și al Laboratorului Central de Testare aMedicamentului din cadrul U.M.F. „Gr.T. Popa” din Iași. Asta seîntâmplă „în principal datorită legislației laxe de care astfel destate beneficiază comparativ cu legislația dură din Statele Unite”,explică profesorul Mungiu, dar și pentru că „sumele cu care suntplătiți voluntarii sănătoși pe care se efectuează astfel de studiisunt mai mici în țările mai puțin dezvoltate”.

• Potrivitjurnaliștilor de la Vanity Fair, în ultimii zece ani, procentul deteste de medicamente făcute în Statele Unite a scăzut dramatic,majoritatea acestora fiind făcute în țări în care există puținereguli în acest domeniu „sau chiar deloc” și în zone undecontroalele Food and Drug Administration (FDA, entitatea careaprobă intrarea pe piața americană a tuturor produselorfarmaceutice, n.r.) nu pot fi făcute eficient.
Dacă în 1990 doar aproximativ 271 de astfel de teste erau efectuateîn străinătate, în 2008 însă, numărul testărilor a crescut de peste200 de ori, ajungând la 6.485, conform datelor obținute dejurnaliștii Vanity Fair de la FDA.

Pe de altă parte, din 2000 până-n prezent, nu mai puțin de58.778 de astfel de teste au fost efectuate în 173 de țări dinîntreaga lume, conform unei statistici a Institutului American deSănătate. Doar în anul 2008, 80 la sută dintre cererile de avizarea unor medicamente înaintate către FDA conțineau date obținute înurma unor teste făcute în străinătate.

Subiecții folosiți: săraci și analfabeți

• Multe dintretestele făcute în prezent au ca subiecți cetățenii unor statedezvoltate precum Marea Britanie, Italia sau Japonia. „Miide teste se fac însă în țări cu un mare număr de săraci sau deanalfabeți care, în anumite cazuri, semnează punându-și o amprentăa degetului mare pe formular sau schițând un «X» în locul uneisemnături. În Bangladesh s-au făcut aproximativ 76 de teste. Alte61 au fost făcute în Malawi, 1.513 în Rusia, 876 în România, 786 înThailanda, 589 în Ucraina, 15 în Kazahstan, 494 în Peru, 292 înIran, 716 în Turcia sau 132 în Uganda”, scriu jurnaliștiide la Vanity Fair, menționând și Iașiul ca unul dintre locurile încare s-au făcut astfel de teste. „Este posibil să fieastfel de studii”, susține prof. Ostin C. Mungiu. Elmenționează însă că folosirea oamenilor drept cobai „este absolutnecesară” și că se practică, „dar cu prudența necesară”. Oricesubstanță înainte de a deveni medicament se testează mai întâi peanimale mici, apoi pe primate și ulterior pe oameni, voluntarisănătoși, precizează medicul român, care și-a început cariera înurmă cu 47 de ani cu studiul efectelor antibioticelor asupraomului. Perioada de trecere de la testarea pe maimuțe la cea peoameni poate dura și 8 ani, iar cercetările clinice se pot întindeși pe 10 ani, susține specialistul român. „Dacă în urmă cu40 de ani, producerea unui medicament dura 5-6 ani și costa înmedie 15 milioane de dolari, astăzi costă 1 miliard și jumătate dedolari să produci un nou medicament și durează și 18 ani până cândsubstanța ajunge să fie vândută efectiv în farmacii camedicament”, mai spune prof. Mungiu.

Același medicament, efecte diferite

• O problemăeste că unii dintre cercetătorii din domeniul medicinei pun laîndoială relevanța rezultatelor acestor teste pentru americani.Aceștia susțin că subiecții din zone defavorizate ale planetei potmetaboliza medicamentele cu care sunt tratați într-un mod diferitfață de americani.

O alta ar fi aceea că firmele care produc medicamentele nu suntobligate să prezinte rezultatele tuturor testelor făcute cu unanumit produs și, evident, nici nu o fac. Vanity Fair dă exemplulmedicamentului Celebrex, produs de Pfizer, liderul mondial înindustria farmaceutică. Astfel, potrivit datelor InstitutuluiNațional de Sănătate din SUA, au existat 290 de studii privindCelebrex, dintre care 183 în Statele Unite. Asta ar însemna, înprincipiu, că restul de 107 au fost făcute în străinătate.Jurnaliștii Vanity Fair însă au obținut date potrivit cărora ar fifost făcute nu mai puțin de 207 teste cu Celebrex, în 36 de țăriale lumii.
Jurnaliștii vorbesc și despre modul în care companiile farmaceuticese folosesc de „țările de salvare” pentru a obține aprobarea FDApentru anumite produse de-ale lor, în special atunci când testeledin SUA nu arată că produsele ar avea vreun efect benefic, iarcompaniile au nevoie rapid de date pozitive.

Aceste „țări de salvare” au venit, de pildă, în ajutorulprodusului denumit Ketek, primul dintr-o generație de antibioticefolosite pentru tratarea infecțiilor respiratorii. Ketek a fostdezvoltat în anii ’90 de Aventis Pharmaceuticals, devenitSanofi-Aventis. „În 2004, de Ziua Păcălelii, așa cum se întâmplă,FDA a certificat medicamentul Ketek ca fiind sigur și eficient.Decizia FDA s-a bazat din plin pe rezultatele studiilor făcute înUngaria, Maroc, Tunisia și Turcia. Aprobarea a venit însă la maipuțin de o lună de la momentul la care unul dintre cercetătoriicare aveau de făcut studii despre Ketek a fost condamnat la pestepatru ani de închisoare pentru că a falsificat datele”, mai scriucei de la Vanity Fair.

Cât costă să fii voluntar

Potrivit profesorului universitar Ostin C. Mungiu, suma cu careun voluntar este plătit variază în funcție de țară și de companiafarmaceutică care testează respectivul medicament. El dă ca exempluGermania, unde, în urmă cu 15 ani, un voluntar primea 200 de mărcigermane pentru 24 de ore de testare. Exista un corp de voluntarichemați telefonic, spune profesorul pentru gândul. Potrivitlegislației în vigoare, între diferitele testări trebuie să existeo pauză de 7 luni minimum, pentru a nu exista interferențe întrerespectivele medicamente. Nu au voie să fie voluntari șomerii,soldații, deținuții și angajații companiei care inițiazăcercetările.

Inchide