Investirea banilor din pilonul II de pensii în armament. Escrocarea escrocheriei

Aparent, Pilonul II de pensii este un mare câștig pentru cetățeanul contribuabil. Pe lângă pensia de stat, omul care a contribuit o viață întreagă mai primește un supliment de la administratorul privat căruia îi bagă în buzunar aproape o cincime din contribuția sa totală (25%, cât reprezintă contribuția pentru pensii, se împarte după cum urmează: 20,25% la bugetul public și 4,75% la Pilonul II). În afară de asta, banii din Pionul II puteau fi retrași într-o singură tranșă (nu mai pot fi retrași într-o singură tranșă decât în condiții speciale), se pot moșteni și ar mai fi câteva avantaje.

Ce uită toți susținătorii Pilonului II să spună este că, de fapt, singurii care ies câștigați de pe urma existenței Pionului II sunt administratorii privați. În rest, pierde toată lumea. Dar cel mai mut pierd, mai ales, contribuabilii la Pilonul II.

CONTROVERSĂ Primarul PNL din Cernavodă organizează un „festival” de 7 zile, deși Bolojan a declarat stare de urgență energetică. Edilul a fentat ani de închisoare

00:47

FLASH NEWS Alertă aeriană la un eveniment sportiv la care a participat președintele Trump. Au fost ridicate avioane de vânătoare în aer

00:45

Ca să înțelegem cum merg lucrurile în realitate, trebuie să facem niște calcule. Ele nu sunt cele mai exacte calcule posibile, pentru că, slavă statului român, ne lipsesc cele mai exacte date posibile, date pe care statul nu le furnizează. Lucrăm, așadar cu aproximări. Dar chiar și așa ne putem face o idee.

În ultimii ani, deficitul anual al bugetului de pensii publice a fost egal sau puțin mai mic decât suma colectată anual de către fondurile administrate privat din Pilonul II. În 2025, doar, până acum, deficitul bugetului public a fost considerabil mai mare decât suma colectată la Pilonul II. Deficitul a fost de 35 de miliarde, iar contribuțiile au fost de 26-30 de miliarde.

În schimb, în 2022 deficitul a fost de 13 miliarde, iar sumele colectate la Pilonul II au ajuns la 17 miliarde, în 2023 deficitul a fost de 11,4 miliarde de lei, iar sumele colectate au ajuns la 18-20 de miliarde de lei. În 2024, deficitul bugetului public a crescut brusc, nu doar pentru că au crescut pensiile, ci și pentru că un întreg procent din contribuții s-a mutat de la bugetul public la Pilonul II. Contribuția la Pilonul II a crescut de la 3,75% la 4,75%, ceea ce înseamnă că a scăzut contribuția la bugetul public, de la 21,25% la 20,25%. Așa se face că în 2024 deficitul a fost de 24 de miliarde de lei, iar sumele colectate la Pilonul II au sărit la 22-25 de miliarde. Despre 2025 am vorbit deja.

Am putea spune că dacă nu ar exista contribuțiile la Pilonul II de pensii, nu ar exista nici deficit la bugetul public de pensii. Cel puțin așa a fost în 2022, 2023 și ar fi fost și în 2024.

Dar deficitul există, cum există și obligativitatea contribuției la Pilonul II.

Pentru a acoperi deficitul bugetului public de pensii (deficit care nu ar fi existat dacă nu exista Pilonul II), statul trebuie să se împrumute în fiecare an. În 2025 s-a împrumutat 35 de miliarde de lei și, probabil, în 2026 va împrumuta o sumă similară. În 2027, 2028, 2029 și așa mai departe va împrumuta cel puțin sume similare, dacă nu mai mari.

Statul român împrumută cea mai mare parte a banilor pentru a acoperi deficitul bugetului public de pensii de la fondurile de pensii administrate privat din PIlonul II.

Halucinant, nu? Pentru a acoperi deficitul bugetului public de pensii, deficit care apare ca urmare a mutării a 4,75% din contribuții către fondurile administrate privat, statul se împrumută taman de la fondurile de pensii din cauza cărora apare deficitul.

Să luăm anul 2025. Statul român a împrumutat 35 de miliarde de lei pentru a acoperi deficitul bugetului public de pensii. Să spunem că a împrumutat acești bani prin obligațiuni de stat cu dobândă de 7,5% pe an, cu scadența în 10 ani. Asta înseamnă că, împrumutând 35 de miliarde, în 10 ani suma totală restituită va fi de 61,25 de miliarde de lei.

61,25 de miliarde de lei înseamnă îndatorarea fiecăruia dintre cei 4,8 milioane de contribuabili la PIlonul II (și Pilonul I, implicit) cu aproximativ 12.700 de lei. Asta doar într-un singur an. Iar statul se împrumută pentru a acoperi acest deficit în fiecare an. În fiecare afurisit de an. Așadar, un contribuabil la Pilonul II de pensii va fi în datorat în fiecare an cu 12.700 de lei pentru a se acoperi deficitul bugetului public de pensii. În 10 ani, datoria aceasta individuală va ajunge la 127.000 de lei. În 30 de ani de muncă, datoria va fi de minim 381.000 de lei.

În același timp, banii acumulați în Pilonul II în 30 de ani vor ajunge la aproximativ 156.000 de lei, la o contribuție medie anuală de circa 5.200 de lei. Pentru cei 156.000 de lei strânși în Pilonul II, un cetățean va plăti timp de 30 de ani 5.200 de lei direct către Pilonul II și 12.700 de lei prin taxe și impozite din ce în ce mai mari pentru a acoperi datoriile făcute din cauza deficitului. În total, pentru a beneficia de o pensie „suplimentară” de 156.000 de lei, un om va trebui să plătească, în 30 de ani, 537.000 de lei. Diferența dintre 537.000 de lei și 156.000 de lei nu o va mai primi niciodată înapoi. Vorbim despre 381.000 de lei pe care nu i-ar fi plătit niciodată, bani munciți de el sau de ea, cetățeanul sau cetățeanca ce contribuie la Pilonul II de pensii. Bani pe care nu i-ar fi plătit dacă nu exista un deficit al bugetului public de pensii, deficit care nu ar fi existat dacă nu ar fi existat Pilonul II.

Iar acum, cu aceste date în față, întrebați viitorii pensionari: „Sunteți de acord ca timp de 30 de ani să plătiți 537.000 de lei pentru a beneficia, la final, de o sumă de 156.000 de lei?”. Dacă răspunsurile de „Da” vor fi covârșitoare, înseamnă că ceva este complet, dar complet greșit.

Și, desigur, pentru că la o escrocherie de succes mai merge adăugată una, înțelepții noștri conducători se pregătesc să schimbe legea și să permită fondurilor de pensii administrate privat din Pionul II să investească banii oamenilor în industria de armament. Dincolo de multe alte considerente, cum ar fi că nu prea există o industrie românească de armament și că banii românilor vor finanța industrii din alte țări, va mai trebui să devenim și susținători activi ai războaielor. Căci fără războaie, industria producătoare de armament nu are beneficii, ba chiar se poate îndrepta spre faliment. Deci, fără război se duc naibii și pensiile suplimentare ale românilor.

Hai, puneți mâna pe arme azi, dacă vreți 2-300 de lei în plus la pensie peste 20-30 de ani. Milioanele de morți din războaie nu contează, dacă vom avea niște mărunțiș în plus la pensie.