Talibanii 2.0

Talibanii 2.0
Alina BÂRGĂOANU
Publicat: 30/08/2021, 09:13

Retragerea trupelor americane/ occidentale din Afghanistan are mari șanse să fie consemnat de istorie drept subiectul anului 2021, întrecând, atât prin impact, cât și prin dramatism, chiar pandemia de Covid-19 (ceea ce chiar este o performanță). Evenimentele – aflate în plină desfășurare – pot fi și au fost abordate din sute de unghiuri. Unul mai puțin prezent în analizele din spațiul public românesc are în vedere utilizarea, cu o anumită măiestrie, aș zice, a noilor instrumente digitale (social media, dar nu numai) de către cei care, într-un mod aparent fulgerător, au preluat controlul asupra Afghanistanului.

Înțelegerea propagandei ISIS – un moment ratat?

În contextul de față, noțiunea de talibani 2.0 poate fi folosită în cel puțin două accepțiuni. Prima – evidentă, se referă la faptul că actualii talibani par sau încearcă să fie diferiți de cei înlăturați de la putere acum 20 de ani. Primele mesaje pe care au reușit să le introducă în spațiul public global au fost mai degrabă moderate, foarte puțin vindicative, cu accent pe potolirea temerilor că Afghanistanul ar putea aluneca în Evul Mediu din punctul de vedere al participării femeilor la educație și la viața publică sau din punctul de vedere al folosirii instrumentelor violente ca mijloace de acțiune politică și geopolitică.

Faptul că, după cum o arată ultimele evenimente, mesajul moderat, respectiv conduita care ar decurge din acesta, sunt foarte greu, dacă nu imposibil de menținut într-o zonă atât de încinsă ar merita, poate, o discuție mai aprofundată deoarece acesta pare a fi conflictul definitoriu în Afghanistan, cu largi reverberații pentru întreaga regiune și chiar dincolo de ea: conflictul între latura moderată, non-jihadistă și latura radicală, jihadistă, vindicativă, atrasă, ca un magnet, de potențialul terorist.

A doua semnificație a noțiunii de 2.0 se referă la utilizarea instrumentelor oferite de revoluția digitală pentru a precipita retragerea necondiționată, după cum subliniază Henry Kissinger, a unui adversar care excelează chiar la aceste instrumente, le-a creat, le-a perfecționat și le-a oferit lumii întregi.
Din acest punct de vedere, propaganda talibanilor în mediul digital seamănă izbitor de mult cu propaganda ISIS. Într-un articol din 2016, Evul Mediu postmodern. ISIS – un fenomen care trebuie mai întâi înțeles, încercam să analizez fascinația, de neînțeles pentru o minte occidentală, pe care ideologia ISIS, o ideologie a morții și a violenței, a exercitat-o, în mod real și pentru o bună perioadă de timp asupra unui public preponderent tânăr. Printre altele, încercam să argumentez faptul că, ne place sau nu, propaganda ISIS a completat un arsenal din care au făcut parte terorismul, războiul conventional, războiul hibrid, insurgența, lupta de gherilă, războiul informational. Și că această propagandă a exploatat câteva trăsături ale social media; aceea că permit simplificarea, la maximum, oricărui subiect, tratarea sa „în alb și negru” și transmit/ propagă mai cu seamă emoții (preponderent negative): furie, frustare, indignare; că se leagă organic de ethos-ul anti-autoritate, anti-instituțional, anti-sistem, permit propagarea (viralizarea) unor mesaje care, oricât de iresponsabile ar fi, par „cool”, au un aer de rebeliune, nesupunere și aventură; în sfârșit, faptul că social media creează realități virtuale paralele, iar comunitățile virtuale pe care le construiesc sunt mult mai închise, un fel de „enclave” puțin predispuse schimbului și mult mai predispuse radicalizării.

„Înainte de a ocupa Afghanistanul, talibanii au ocupat Internetul”

Situația pare să se reproducă, aproape cu fidelitate, în cazul propagandei talibane, mai precis, în cazul războiului informational derulat timp de 20 de ani, război informational care, potrivit unei analize publicate de Atlantic Council, „a fost câștigat de talibani”. Un război de anduranță, desfășurat, potrivit autorului Emerson T. Brooking, în câteva etape clare: „going digital (2002 – 2009), adoptarea social media (2009 – 2017), ascensiunea rapidă și legitimarea diplomatică (2017-2021). Totul, potrivit analizei lui Emerson T. Brooking, cu o utilizare coerentă și în crescendo a tuturor instrumentelor oferite de mediul digital: site oficial în 5 limbi străine, extins apoi cu un canal YouTube, apoi conturi de Facebook și Twitter, rețele de blogger-i, canale de Telegram și de Whatsapp, aplicații pentru Android disponibile în Google Play store, alerte pe smartphones, armate de troli, conturi automatizate pentru amplificarea artificială a engagement-ului, selfie-uri, filmări cu drone, comunicate de presă, infografice și conținut video accesibil și ușor de viralizat.
Ce arsenal, nu?
Mai mult, coerența mijloacelor folosite a fost completată de cel puțin trei factori: bătălia pentru centralizarea mesajului, pentru crearea unei imagini unitare de brand, cum ar spune specialiștii în branding (bătălie care a presupus anihilarea diverselor tabere care apelau la denumirea de „talibani”; identificarea unui meta-mesaj (a unei „narațiuni”) – lupta cu colonialiștii/ ocupanții în numele demnității umane, a eliberării și a dreptății”; în sfârșit, căutarea unei respectabilități, a unei acceptabilități, atât interne, cât și externe, ambele bazate pe ideea că retorica violentă, extremă, îndepărtează omul obișnuit (lecția învățată de la propaganda ISIS). Exemplele oferite de Brooking sunt, cred eu, convingătoare. În ceea ce privește respectabilitatea internă: renunțarea la propagarea filmărilor cu decapitări, în ciuda potențialului de viralizare. În ceea ce privește respectabilitatea externă: reacția la atentatele din 2019 Noua Zeelandă, când mesajul nu a fost de încurajare a „Jihadului împșotriva Occidentului”, ci acela de a se declanșa o „anchetă cuprinzătoare care să identifice rădăcinile acestui act de terorism”.

Concluzia analizei: „înainte de a ocupa Afghanistanul, talibanii au ocupat Internetul”; adică spațiul comunicațional în care se derulează bătălia contemporană pentru agendă, pentru interpretare, pentru vizibilitate și respectabilitate. „Scoaterea din priză” nu a calculatoarelor, cum propunea, candidat fiind, fostul Președinte Trump, ci a propagandei ISIS a fost posibilă ca urmare a unei ample mobilizări, cunoscute sub denumirea de Glowing Symphony.
Rămâne întrebarea cum de acțiunile de război informational ale talibanilor au rămas fără un răspuns pe măsură. Este o eventuală ediție a doua a Glowing Symphony posibilă? Dar oare ar fi ea dezirabilă?

Alina Bârgăoanu
Alina Bârgăoanu este profesor universitar, decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice (SNSPA); membru al consiliului consultativ al Observatorului European pentru Media Digitale (European Digital Media Observatory - EDMO); membru afiliat citeste mai mult
ŞOC! Bărbatul celebru adorat de întreaga ţară a violat o adolescentă de 16 ani. Mama...
Scandal la Antena 1. De ce au refuzat Petre și Buble să participe la ediția...
FOTO. Alexia Eram s-a pozat în lenjerie intimă! Fiica Andreei Esca, apariție controversată
Previne demența! Cele 10 porunci pentru un creier sănătos, potrivit unui neurochirurg
Poliția a dat verdictul în accidentul lui Gigi Becali! Lovitură grea pentru miliardar: Ionuț Luțu...
30 noiembrie şi 1 decembrie, zile libere legale. Ce compensaţii trebuie să primeşti de la...
Surpriza Dacia pentru toți ROMÂNII. Anunțul a fost făcut azi!
BANCUL ZILEI – O blondă dotată, pe plajă la nudiști, intră în vorbă cu doi...
Cum poate fi anihilat în doar două secunde virusul SARS-CoV-2. Descoperirea medicilor din Israel
Scandal la Antena 1. De ce au refuzat Petre și Buble să participe la ediția...
Cât de MARE trebuie să fie? Răspunsul care îi LINIȘTEȘTE pe mulți bărbați
Cozi kilometrice către peștera Sfântul Andrei. Video
Au fost prinși cu serialul „Squid Game” în Coreea de Nord. Ce a urmat e...
Un bărbat a murit după ce a coborât din mașină să-și remedieze o avarie
ȘOC TOTAL ÎN GERMANIA! Decizia luată în cea mai puternică țară din UE
Halucinant! Amendă de până la 7.200 de euro sau închisoare pentru cei care refuză vaccinarea
Schimbări majore pe piaţa RCA pentru şoferi. Preţurile de acum vor fi istorie
În urmă cu 15 ani, dădea cu mopul într-un Lidl din Germania, iar acum conduce...