Adrian Năstase așteaptă prima sentință în cazul „Mătușa Tamara”. Înalta Curte de Casație și Justiție va anunța verdictul pe 7 decembrie

Adrian Năstase așteaptă prima sentință în cazul Mătușa Tamara. Înalta Curte de Casație și Justiție va anunța verdictul pe 7 decembrie
Publicat: 23/04/2012, 19:34

Înalta Curte de Casație și Justiție a încheiat cercetarea judecătorească în cazul „Mătușa Tamara”, anunțând că în 7 decembrie se va pronunța asupra acuzelor aduse de către DNA fostului premier Adrian Năstase, a consilieruului acestuia, Ristea Priboi și fostului șef al ONPCSB, Ioan Melinescu, scrie Mediafax.

Decizia din acest proces va fi prima din cele trei cazuri deferite justiției de către Direcția Națională Anticorupție (DNA), în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru și fost președinte al Camerei Deputaților.

Adrian Năstase a fost trimis în judecată de către DNA pentru dare de mită, Ioan Melinescu, președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) între anii 2001-2004, pentru sustragere sau distrugere de înscrisuri, luare de mită și divulgare de informații, iar Ristea Priboi, consilier al fostului prim-ministru Adrian Năstase, fost deputat în perioada 2000-2004, pentru complicitate la luare de mită și la dare de mită.

Procurorii au stabilit că, în noiembrie 2000, Ioan Melinescu, în calitate de membru al Plenului Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, i-ar fi contactat, cu sprijinul persoanei denunțătoare, pe Ristea Priboi și pe Adrian Năstase, cărora le-ar fi comunicat că, în cadrul instituției în care își desfășura activitatea, se află în lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o lucrare având ca obiect depunerea în numerar a unei sume de 400.000 de dolari, într-un cont bancar având-o ca titular pe Năstase Daniela, soția lui Adrian Năstase.

Cu această ocazie, Melinescu i-ar fi promis lui Năstase că va bloca lucrarea până după alegerile din decembrie 2000, sugerând că acest dosar trebuie să dispară. Năstase Adrian s-a declarat de acord cu propunerea respectivă, arătând că urmărește această finalitate, susțineau procurorii.

„Ca urmare a acestei înțelegeri, după numirea sa, la data de 28 decembrie 2000, în funcția de prim-ministru al Guvernului României, Năstase Adrian a determinat, în prima ședință de guvern, emiterea HG 1.399/30 decembrie 2000, pe care a și semnat-o în calitate de prim-ministru. Prin respectiva hotărâre a fost numit în funcția de președinte al Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor Melinescu Ioan, fiind revocat fostul președinte Cucu Adrian, precum și unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificărilor legate de proveniența și circumstanțele depunerii sumei de 400.000 de dolari în contul Danielei Năstase)”, susține DNA.

După numirea în funcție, „Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), și a înmânat-o, în prezența denunțătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă”, spun procurorii anticorupție.

„Ca urmare a numirii în această funcție, abuzând de prerogativele ce-i erau conferite, precum și de lipsa unor reglementări stricte cu privire la circuitul lucrărilor în cadrul Oficiului, Melinescu Ioan a sustras lucrarea nr. S3439/1999 (care o viza pe Năstase Daniela), și a înmânat-o, în prezența denunțătorului, lui Priboi Ristea, consilier al primului ministru Năstase Adrian, cu scopul de a-i fi remisă acestuia din urmă. Cercetările efectuate în cauză au relevat că întrevederile și discuțiile purtate între învinuiții Melinescu Ioan, Priboi Ristea și Năstase Adrian, la care a participat și denunțătorul s-au desfășurat fie în biroul lui Priboi Ristea, fie la cabinetul lui Năstase Adrian. Probatoriul a arătat că verificările cu privire la proveniența sumei de 400.000 USD ajunsă în contul Danielei Năstase, efectuate de ONPCSB (sub coordonarea acelui membru al plenului care avea sa fie demis prin HG de Năstase Adrian) au stabilit că veniturile nu justificau suma depusă. Circumstanțele depunerii sumei de 400.000 USD de către o altă persoană, în contul Danielei Năstase și justificarea provenienței acestor bani și a scopului plății au ridicat semne de întrebare cu privire la legalitatea tranzacției. Conform unui contract de vânzare-cumpărare anexat de către depunător reieșea că suma de 400.000 USD, depusă în numerar, provenea din vânzarea unor bijuterii, tablouri, papirusuri și a altor bunuri de valoare de către mătușa Danielei Năstase, pe nume Cernasov Tamara care avea împuternicire în contul personal al Danielei Năstase deschis la Bank Austria Creditanstalt. Conform acestui document, s-ar presupune că 11 tablouri semnate de pictori ca Tonitza, Baba, Rousseau, Iser, Popescu, Băncilă, Baraschi, Vermont, 3 manuscrise englezești pe pergament din perioada 1784-1827, vase Doum Nancy și Lalique, obiecte valoroase de mobilier și 30 piese bijuterii aur totalizând cca. 600 grame s-au aflat în apartamentul de bloc al Tamarei Cernasov, în vârstă de 91 de ani, care locuia singură. Dovezi certe că aceste bunuri s-au aflat în posesia și proprietatea vânzătoarei nu există însă, întrucât aceasta nu a prezentat notarului public niciun document care să ateste dobândirea bunurilor respective, ci numai o declarație de bună credință”, notează DNA în actul de acuzare.

În 18 ianuarie 2006, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a sesizat organele de urmărire penală cu privire la dispariția lucrării numărul S3439/1999.

În 31 mai 2007, dosarul „Mătușa Tamara” a fost trimis instanței supreme, pentru judecare.

În 15 aprilie 2008, ICCJ a retrimis cazul la Direcția Națională Anticorupție pentru refacerea urmăririi penale. În motivarea deciziei de restituire la procurori a dosarului „Mătușa Tamara”, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au ținut cont de decizia Curții Constituționale 665/2007 privind răspunderea ministerială și de prevederile articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la dreptul la un proces echitabil. „Curtea reține că rezoluția din 24 mai 2006 prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind conformă unor dispoziții legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare legii fundamentale, nu poate fi menținută”, se arată în motivarea judecătorilor instanței supreme.

În 20 octombrie 2009, după ce s-a cerut avizul Parlamentului de cercetare a deputatului Năstase, fost membru al Guvernului, dosarul a ajuns din nou la instanța supremă.

În 2 martie 2010, ICCJ a suspendat judecarea procesului, pentru ca judecătorii Curții Constituționale să se pronunțe asupra legalității unor texte de lege, invocate în proces de avocatul lui Ion Melinescu, exepții respinse de instanța constituțională.

Astfel, în 26 ianuarie anul acesta, dezbaterile în proces s-au reluat, fiind încheiate joi, 24 noiembrie 2011.

În 20 ianuarie 2006, Adrian Năstase, care deținea atunci președinția Camerei Deputaților, declara că nu are cunoștință și nu poate aprecia cine ar fi putut sustrage acte din dosarul aflat la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, dar susținea că din documentul pierdut apar în presă facsimiluri folosite împotriva sa.

„Cred că cei care folosesc aceste extrase sunt mai în măsură decât mine să dea detalii despre dispariția acestui dosar”, afirma Năstase într-un comunicat.

Potrivit politicianului, imputările care i se aduc în presă sunt, din aceste considerente, nefondate, reprezentând un nou atac la adresa familiei sale.

Năstase preciza că în luna decembrie 2004 a solicitat, împreună cu soția sa, Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor să i se comunice dacă deține informații privind „suspiciuni referitoare la operațiuni suspecte de spălare a banilor”.

Potrivit lui Năstase, din răspunsul pe care l-a primit tot în luna decembrie 2004, rezultă că nu au existat niciun fel de indicii privind prezumtiva implicare a sa și a soției sale în operațiuni ilegale și nici nu s-a semnalat lipsa vreunui document. „Nu s-a constatat existența unor indicii temeinice privind implicarea dumneavoastră în operațiuni suspecte de spălare a banilor, care să fi determinat informarea unității de Parchet”, se arată în răspunsul primit de soții Năstase de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor în 8 decembrie 2004 și dat publicității de către Năstase.

Răspunsul a fost semnat de Ilie Iulian Dragomir, pe atunci președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, în prezent judecător la Secția penală a ICCJ.

Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălarii Banilor a solicitat Parchetului instanței supreme să verifice modul în care au dispărut, după 1999, acte deținute de oficiu privind averea lui Adrian Năstase, un procuror declanșând joi investigații în acest caz, susțin surse judiciare.

Solicitarea Oficiului a fost înregistrată la Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cazul „Mătușa Tamara” a făcut obiectul unui dosar instrumentat de Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) încă din anul 1999, dar acest dosar este posibil să fi fost distrus, declarau surse apropiate anchetei de atunci.

Potrivit surselor citate, dosarul ar fi dispărut după schimbarea puterii politice, după alegerile generale din anul 2000. „Nimeni nu știe ce s-a întâmplat cu acel dosar. Cert este că a existat, iar acum nu mai este”, afirmau sursele citate.

Aceleași surse spuneau că procurorii au cerut reprezentanților Oficiului să inițieze de urgență o anchetă, pentru a stabili circumstanțele în care a dispărut dosarul „Mătușa Tamara”.

În 13 martie 2006, președintele de atunci al PSD, Mircea Geoană, îi cerea lui Adrian Năstase, în cadrul unei ședințe a liderilor social-democrați la care a participat și Năstase, să facă „un gest de demnitate și de curaj” și să își dea demisia atât din funcția de președinte executiv al PSD, cât și din cea de președinte al Camerei.

În replică, Adrian Năstase susținea că nu există nicio rațiune pentru a-și da demisia din această funcție și a adăugat că prezumția de nevinovăție trebuie să funcționeze și în cazul Parlamentului.

ŞOC! O mare sportivă a României, înfometată şi abuzată în secret: "Mi-a pus mâna pe...
Cam nefiresc! Ce cadou ciudat le-a dat Alina Sorescu fiicelor ei, de Moș Nicolae
FOTO. Larisa Drăgulescu se pozează în ipostaze interzise! `Am făcut așa o avere impresionantă`
Dieta împotriva inflamației. Alimentele care luptă cu îmbătrânirea, durerea și bolile cronice
Ion Țiriac, ce lovitură! Și-a vândut una dintre cele mai sclipitoare și scumpe afaceri
O pandemie ascunsă? Boala care ucide mult mai mulţi oameni decât se credea
O bancă din ROMÂNIA vinde un SUV BOMBĂ. Are dotări și un LOOK incredibile
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
Mărturia primului român infectat cu tulpina Omicron: vecinii nu-l lasă să deschidă fereastra
Cam nefiresc! Ce cadou ciudat le-a dat Alina Sorescu fiicelor ei, de Moș Nicolae
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
CUM s-au bucurat MICUȚII de cadourile de la MOȘ Nicolae! Video
TOP 3: Cele mai bune filme de comedie din istorie
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Un sfârșit cumplit
Veste uriașă pentru toată România. Marcel Ciolacu a promis. A anunțat astăzi, 6 decembrie
Infidela Mihaela Rădulescu a fost prinsă în pat cu dansatorul Laurențiu. Ce va face Felix...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de...