ANALIZĂ GÂNDUL. Într-o jumătate de mandat, Boc și-a asumat răspunderea cât toți ceilalți premieri în 20 de ani de guvernare. Ce spun foștii prim-miniștri despre această practică

Publicat: 23/04/2012, 19:28
Actualizat: 24/04/2012, 09:23

De la instalarea sa, în 22 decembrie 2008, și până astăzi,guvernul s-a prezentat de 6 ori în fața Parlamentului, cu 11 legiasumate individual sau la pachet, ultima dată pe 8 martie, anulacesta, și se pregătește s-o facă a șaptea oară, pentru Legeasalarizării cadrelor didactice și Codul Dialogului Social.Guvernele anterioare au adunat împreună, în 20 de ani, acelașinumăr de asumări câte va reuși să bifeze Boc în doar doi ani demandat. Până îi expiră, constituțional, termenul, Boc are însătoate șansele să se autodepășească, deoarece, așa cum se vede dincronologia de mai jos, apelează la procedura asumării de cel puțindouă ori pe an, uneori modificând aceeași lege.

  • 22 iunie 2009 – Codul Civil și CodulPenal
  • 15 septembie 2009 – Pachetul de legi privindreorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizareacheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri șirespectarea acordurilor-cadru cu CE și FMI; Legea-cadru privindsalarizarea personalului plătit din fonduri publice; LegeaEducației
  • 7 iunie 2010 – Proiectul de lege privind unelemăsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar;Proiectul de lege privind stabilirea unor măsuri în domeniulpensiilor
  • 28 octombrie 2010 – Legea Educației
  • 14 decembrie 2010 – Legea-cadru privindsalarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice;Proiectul de lege privind aplicarea Legii salarizării unitare înanul 2011
  • 8 martie 2011 – Codul Muncii

Premierul nu se dăbătut

Cu toate acestea și în pofida criticilor opoziției, Emil Boc nuconcepe să facă niciun pas înapoi. Premierul a anunțat luni searacă nu se gândește la nimic altceva decât să se prezinte în fațaParlamentului spre a-și asuma răspunderea pe limitarea creșterilorsalariale pentru profesori. Executivul anunțase deja, încă desăptămâna trecută, că urmează să promoveze un astfel de proiectlegislativ, motivat de faptul că economia nu poate suporta înaceastă perioadă o creștere salarială de 50 de procente.

Ce spun foștii premieriRoman, Vasile, Năstase și Tăriceanu

Aproape toți foștii premieri ai României au declarat pentrugândulcă folosirea în mod repetat a asumării răspunderii pe promovareamajorității legilor importante constituie un abuz, care anuleazărolul Parlamentului și evită, astfel, dezbaterile.

  • Celui dintâi premier al României de după 89, PetreRoman, o astfel de practică legislativă i se pare completanormală. „În ceea ce mă privește nu am recurs la aceastămodalitate de a legifera, în perioada respectivă nefiind permis unatare demers”, își amintește Roman. Mai mult, el crede că dacă arfi procedat astfel, opoziția l-ar fi atacat dur acuzându-l că s-aîntors la ceaușism. „Și, ca să fiu sincer, ar fi avut dreptate. Miemi se pare o practică complet anormală, mai ales în tandem cucelălalt instrument, și mai devastator, care este ordonanța deurgență”. În acest fel, Parlamentul a devenit pentru Roman un „zerotăiat în șapte”. Fostul premier consideră că este obligatoriu caambele modalități – asumarea și ordonanța de urgență – să fieextrem de bine reglementate prin lege.

  • Prim-ministrul țărănist Radu Vasile nu-și maiaduce aminte exact dacă a folosit acesată modalitate o dată sau dedouă ori. „Parcă și-a asumat și Ciorbea o dată, iar eu o dată. Șinumai pe legi mari, foarte importante și în situația în care FondulMonetar ne presa la sânge, iar țărăniștii nu mai erau foarte siguripe ei și foarte puternici în Parlament. Legile ar fi trecut, dar amfi depășit un anume termen prestabilit”. Vasile s-a simțit încurcatatunci când a venit Valeriu Stoica să-i ceară să-și asumerăspunderea pe legile în cauză, „pe reformă parcă”. „Sincer vă spuncă m-am simțit jenat din două puncte de vedere. Una, că legile erauabsolut necesare și eram convins că vor trece, și, doi, cătransformai Parlamentul într-un soi de fantomă, într-o mână moartă;într-un cuvânt, îl anulai pur și simplu”, spune fostul premierțărănist.

  • Adrian Năstase și-a asumat răspunderea în douăsituații majore și pe o declarație de politică generală privindbilanțul la un an de guvernare, într-un pachet aflându-se șivechiul Cod al Muncii. „După doi ani de negocieri cu sindicatele șipatronatele, și doar atunci când textul a fost gata m-am prezentatcu el în Parlament. Nu a existat niciun fel de problemă, implicitnicio moțiune de cenzură”. Pentru social-democrat, „asumarea este oprocedură de excepție care încearcă să acopere anumite situațiiextreme și care nu se poate transforma într-o regulă, ca în cazulactualei guvernări”. „Prin repetarea ei nejustificată, aceastăposibilitate a fost dusă în derizoriu”, spune Năstase. Înconsecință, „până la urmă, actuala Constituție stabilește nișteprincipii, iar în cazul asumării răspunderii principiile sunt bineexplicate pentru toți cei care vor să le aplice cu bună credință”.În privința unei noi asumări a Guvernului Boc, Adrian Năstaseconsideră că „ne aflăm într-o situație extrem de gravă”. „Practic,ar însemna că separația puterilor în stat nu mai funcționează șică, de fapt, guvernul conduce și controlează activitateaParlamentului și a Justiției. Ceea ce presupune falimentul statuluide drept”.

  • Fostul prim-ministru liberal, Călin PopescuTăriceanu, care și-a asumat și el răspunderea de două oriîn patru ani de mandat, vede acest demers ca pe un gest politicmajor, pe care un guvern îl face ori de câte ori – „dar nu des, cirar” – există o declarație politică, un proiect major sau ostrategie pe care vrea să o promoveze, nealterată de procesuldezbaterilor legislative din Parlament. „Dar asta presupune, repet,un subiect de importanță majoră, care dă linia guvernului pe patrusau măcar pe doi ani. Nu se practică angajarea pe o modificare delege, pe câte o bucățică de act normativ, astfel încât să se ajungăla demonetizarea sa ca demers parlamentar”. Tăriceanu consideră căasumările repetate pe care le face Boc urmăresc evitareadiscuțiilor în Parlament, „singura tribună de dezbatere democraticăși politică” și consideră că, „din cauza abuzurilor care se fac înultima perioadă”, pare a fi nevoie de o explicație mult mai clarăși de o definire exactă a situațiilor în care se poate angajarăspunderea.

Stolojan, apărătorul lui Boc

  • Singurul apărător al premierului Boc este fostul premierTeodor Stolojan, care nu și-a asumat niciodatărăspunderea în mandatul personal. Justificat, spune el, întrucât”era o situație cu totul aparte”. „Provocările Parlamentului laacea vreme au fost Constituția, alegerile locale și parlamentarele.N-am avut motiv de asumare”. Cu toate acestea, Stolojan se declarăperfect de acord că, într-o situație de excepție – „și din păcateRomânia a avut doi ani de excepție, legați de provocările crizei șide măsuri care trebuiau luate destul de rapid pentru a putea facefață” -, este necesară asumarea răspunderii. „În asemenea situațiicred că trebuie acționat foarte rapid, iar guvernul nu cred că aveaprea multe opțiuni”. „Ultimă chestiune”, care presupune o nouăasumarea pentru Boc, este legată, în opinia democrat-liberalului,de „necesitatea corectării”. „Nu poți lăsa un sistem să meargăhaotic după fel de fel de decizii, ba luate de guvern, ba dejustiție, ba de sindicate, ba mai știu eu de cine, în materie dedrepturi salariale în sectorul public. Eu înțeleg ca justiția săintervină când se produce o nedreptate evidentă în modul deaplicare a unei legi existente. Dar aici este vorba de a stabilisistemul de salarizare din sectorul public și nu cred că pot fiprea mulți jucători, în chestiune, cum se întâmplă la noi”. TeodorStolojan nu concepe posibilitatea existenței unor „salarizăridiverse la aceleași funcții și aceleași atribuții, după cum a căzutbobul prin instanțele de judecată”. Și mai are un argument – „Noiabia am adoptat, după multe chinuri, o lege a salarizării unitarecare stabilește anumite ierarhii. Aceasta ar fi totalbulversată”.

Consilierul prezidențialPeter Eckstein-Kovacs spune că e „legal, darriscant”

Consilierul prezidențial, Peter Eckstein-Kovacs: „Asumarea esteo procedură legală, constituțională, chiar dacă diferă de procedeulclasic, normal, în care Parlamentul este îndrituit să adoptelegile. Înțeleg că este o situație cu un pronunțat caracter deceleritate, întrucât se creează disfuncții în remunerareaprofesorilor, iar situația trebuie reglementată rapid”. În acelașitimp, Eckstein are în vedere și cealaltă parte a paharului, încondițiile în care „majoritatea nu este una deosebit deconsistentă”. „Guvernul riscă pe undeva, adoptând acest procedeu înatari condiții”, spune consilierul prezidențial, apreciind căexistă totuși o posibilitate de a stopa folosința în abuz aprocedeului. „Dacă tot va fi modificată Constituția, ne putem gândisă limităm la un număr de ocazii, într-un an, posibilitatea caExecutivul să-și poată asuma răspunderea”. Și totuși, „până cândConstituția și regulamentele camerelor sunt permisive, din acestpunct de vedere nu pot fi obiecțiuni asupraconstituționalității”.

Angajarea răspunderiiGuvernului în fața Parlamentului

Conform Constituției (art. 114), Guvernul își poate angajarăspunderea în fața camerelor reunite în ședință comună asupra unuiprogram, a unei declarații de politică generală sau a unui proiectde lege. Dacă o moțiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile dela prezentarea inițiativei respective a guvernului, are succes,guvernul este demis. În cazul în care moțiunea este respinsă,textul legislativ este considerat adoptat. Conform prevederilorconstituționale, președintele poate cere o reexaminare a legiirespective de către plenul camerelor reunite.

Guverne care și-au asumatrăspunderea

Guvernul Ciorbea

9 iunie 1997 – Și-a angajat răspunderea asupra „Programului demăsuri privind reforma globală a societății românești”

Guvernul Radu Vasile

20 mai 1999 – Și-a angajat răspunderea asupra „Proiectului deaccelerare a procesului de reformă”

Guvernul Năstase

Martie 2001 – Și-a angajat răspunderea pentru „Legeainvestițiilor directe, care urmărea stimularea mediului de afaceridin România”
18 decembrie 2001 – Și-a angajat răspunderea asupra „Declarației depolitică generală privind bilanțul primului an de guvernare”
31 martie 2003 – Și-a angajat răspunderea asupra „Proiectului delege privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței înexercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediulde afaceri, prevenirea și sancționarea corupției”

Guvernul Tăriceanu

14 iunie 2005 – Și-a angajat răspunderea asupra „Proiectelor delege ale proprietății și reformei justiției”
Octombrie 2007 – Și-a angajat răspunderea pentru „Proiectul de legeelectorală pentru introducerea votului uninominal”

Crima care a speriat ţara! Vedeta de pe Instagram, ucisă şi aruncată în canal. E...
'Irina e o ❗️ Prietenul lui Dragnea, prima reacţie după scandalul cu Irina Tănase
FOTO. Antonia, imagini senzuale topless! Cum s-a lăsat pozată soția lui Velea
Dieta împotriva inflamației. Alimentele care luptă cu îmbătrânirea, durerea și bolile cronice
Bancul uluitor pe care Mitică Dragomir l-a spus soților Nicolae și Elena Ceaușescu! Când l-a...
Studiu: Omicron ar avea în componenţa sa fragmente dintr-un alt virus
O bancă din ROMÂNIA vinde un SUV BOMBĂ. Are dotări și un LOOK incredibile
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
STUDIU. Riscul de infectare cu coronavirus crește treptat după vaccinarea cu a doua doză
'Irina e o ❗️ Prietenul lui Dragnea, prima reacţie după scandalul cu Irina Tănase
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
ȘOFERUL care a MERS pe CONTRASENS în fața sediului POLIȚIEI a rămas FĂRĂ PERMIS
TOP 3: Cele mai bune filme de comedie din istorie
Vestea ȘOC a momentului în România: A murit... Un sfârșit cumplit
BOMBA despre Pfizer! Toți cei vaccinați cu două doze trebuie să știe imediat
Dezvăluirile care au cutremurat lumea sportului! ”M-am gândit la sinucidere, am avut şi nebunia asta...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Decizia surpriză luată de Bill Gates pentru România. Ţara noastră este în prim-plan