ANALIZĂ GÂNDUL. Miza unei investiții de 1 MILIARD DE EURO – DOSARUL SCHENGEN

ANALIZĂ GÂNDUL. Miza unei investiții de 1 MILIARD DE EURO – DOSARUL SCHENGEN
Totul depinde de...

Premierul Victor Ponta și ministrul de Externe Titus Corlățean au anunțat astăzi că România își schimbă tactica în ce privește aderarea la spațiul Schengen: în cazul unei noi amânări, semnarea acordului european de liberă circulație nu va mai fi o prioritate pentru România. Cei doi oficiali susțin că Guvernul a făcut tot ce îi stătea în puteri pentru a regla lucrurile cu UE.

Opoziția unor state europene de a primi România în Schengen și amânarea repetată a stabilirii unui termen clar de aderare a fost declanșată însă tocmai de Guvernul condus de Victor Ponta, anul trecut. Premierul Ponta nu este la prima ieșire publică în care minimizează importanța aderării la spațiul Schengen. În 2012, el declara că aderarea la Schengen este „o problemă psihologică a României” și anunța nonșalant că „oricum nu ne primeau anul ăsta”.

Vineri seară, șeful diplomației românești, ministrul Titus Corlățean, a făcut afirmații tranșante, spunând că o nouă amânare a termenului de aderare la Schengen pentru România înseamnă că procesul de aderare „nu mai este credibil” și că statul român va aștepta o invitație din partea UE: „Cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare”. Sâmbătă, premierul Victor Ponta a confirmat că ministrul Corlățean nu a avut o izbucnire personală și că aceasta este viziunea Guvernului: „Nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate”.

Premierul Victor Ponta a dat de înțeles, vineri, într-un interviu la televiziunea B1, că Olanda și Germania se vor opune din nou stabilirii unui termen pentru aderarea României la Schengen, la Consiliul de Justiței și Afaceri Interne (JAI) care va avea loc săptămâna viitoare, în perioada 7-8 martie, la Bruxelles.

Consiliul de săptămâna viitoare era ultima speranță pentru ca România să intre complet în spațiul Schengen în 2013, după cum a explicat, în exclusivitate pentru gândul, Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din Ministerul Afacerilor Interne și principalul negociator al acestui dosar în ultimii ani.

Aderarea României la Schengen urmează să se facă în două etape: mai întâi deschiderea frontierelor aeriene și maritime, apoi cea a frontierelor terestre. Tehnic, dacă România ratează și termenul de săptămâna viitoare, nu se va mai putea vorbi de încheierea primei etape de aderare decât în luna octombrie 2013, când terminalele aeriene europene revin la ora de iarnă. Astfel, intrarea completă a României în Schengen va fi împinsă în 2014.

Cum s-a ajuns la ratarea termenului Schengen 2013

România îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare la spațiul Schengen încă de la începutul anului 2011. Cu toate acestea, mai multe țări europene s-au opus constant aderării, din considerente politice: Olanda, Franța, Germania, Finlanda. Olanda a fost statul care s-a opus de la bun început intrării României în Schengen, în principal pentru că fosta guvernare olandeză din care făcea parte și un partid de extremă dreapta se opunea migrației muncitorilor români și bulgari. Olanda a fost de asemenea statul care a introdus condiționalitatea unui raport MCV pe Justiție pozitiv, pentru ca România să fie primită în Schengen, lucru care nu este prevăzut în procesul european de aderare și în nicio reglementare a UE. Cum însă primirea unui stat în Schengen necesită unanimitate la vot din partea statelor membre, nimeni nu a putut împiedica Olanda să își exercite aceste drept de veto informal. La acest punct de vedere au aderat, în 2012, pe rând Finlanda și Germania, însă aceste două state au renunțat la opoziție în urma negocierilor cu diplomații români.

Până în vara lui 2012, Olanda rămăsese izolată în opoziția față de România. Lucrurile s-au schimbat radical în luna iulie 2012, când noua guvernare USL, condusă de premierul Victor Ponta, a decis să îl suspende pe președintele Traian Băsescu și să promoveze modificări legislative majore, calificate de partenerii europeni drept încălcări ale principiilor statului de drept și ale democrației. Imediat după acest moment, Germania, care devenise un aliat al României în Schengen, promovând împreună cu Franța aderarea în două etape, a trecut de partea Olandei.

În vara anului 2012, premierul Victor Ponta și președintele Senatului, pe atunci președinte interimar, Crin Antonescu, au adresat cancelarului german Angela Merkel cuvinte nemaiauzite din partea vreunui oficial european, drept răspuns la mesajul acesteia ca Guvernul de la București să respecte democrația, justiția și principiile statului de drept, mesaj care îi dădea dreptate președintelui suspendat Traian Băsescu.

Premierul Victor Ponta declara: „Nu Angela Merkel votează la referendumul de pe 29 iulie. Doamna Merkel și creștin democrații germani, (…) doar ei țin partea domnului Băsescu. Angela Merkel a spus ce a vorbit cu Traian Băsescu. Cred că Merkel s-a informat doar de la Traian Băsescu. (…) Din cauza minciunilor lor cu lovituri de stat, lumea își închipuie că suntem prin Siria aici”. Crin Antonescu, președintele interimar al României, declara: „Să îl ia în Germania doamna Merkel, Germania este o țară mare, prosperă, să îi dea o bucățică de pământ acolo lui Băsescu și PDL-ului, să se joace acolo de-a Băsescu. În România, nu”.

După acest moment, Germania s-a alăturat Olandei în ce privește această nouă condiție: raportul suplimentar MCV pe justiție, de la sfârșitul lunii ianuarie 2013, să fie pozitiv, abia apoi România va putea adera la Schengen.

Raportul pe Justiție al Comisiei Europene a fost însă unul negativ, lucru imputabil tot guvernării USL și a majorității sale parlamentare. Europenii nu au trecut cu vederea „superimunitatea” parlamentară promovată de USL, prin care parlamentarii doreau să se protejeze de rapoartele de incompatibilitate sau de conflict de interese de la Agenția Națională de Integritate. Totodată au fost modificate procedurile de ridicare a imunității parlamentare, care îngreunau anchetele procurorilor. Europenii au mai criticat procesul de selecție a procurorilor nominalizați de ministrul Justiției, Mona Pivniceru, pentru șefia DNA și a Parchetului General, dar și faptul că în Guvernul Ponta există miniștri cu dosare penale sau trimiși în judecată.

Scrisori între palate în ceasul al 12-lea. Ultimul act ratat de guvernul Ponta

După acest nou eșec, care punea într-o lumină sumbră aderarea României la Schengen la termenul așteptat – martie 2013, a existat o ultimă tentativă de a salva lucrurile, care nu garanta însă nimic. Totul s-a transformat într-un schimb de scrisori între premierul Victor Ponta și președintele Traian Băsescu, din care nu s-a ales nimic. Gândul a descris acest joc cu epistole drept Scandalul „Bilețelul de la Bruxelles”.

Imediat după raportul pe Justiție, la începutul lunii februarie, președintele Traian Băsescu i-a propus premierului Victor Ponta să trimită o scrisoare către oficialii UE, în care Guvernul să își asume termene clare pentru rezolvarea problemelor din justiție. Victor Ponta nu a fost de acord și a venit cu o contraofertă, care l-ar fi transformat pe Traian Băsescu într-un fel de poștaș al Guvernului României: să se scrie o scrisoare cu aceste termene, pe care să o semneze atât Ponta, cât și Băsescu, dar pe care Băsescu să o depună în mâinile liderilor de la Bruxelles, în timpul Consiliului European. Mai mult, Ponta a făcut acest anunț în fața președintelui CE, Jose Manuel Barroso, înainte să îl informeze și pe Traian Băsescu de intenția sa. Președintele nu și-a asumat această scrisoare.

În ultima săptămână din februarie, Traian Băsescu a trimis o scrisoare lui Victor Ponta și liderilor camerelor Parlamentului, în care le solicita termen clare privind noile nominalizări la șefia parchetelor și revocarea din Guvern a miniștrilor cu dosare penale în instanță, lucruri cerute de Raportul MCV pe Justiție. Liderii USL au criticat această scrisoare, spunând că președintele încearcă să arunce vina unui eșec Schengen asupra lor, însă fără să ofere răspunsuri concrete despre ce ar urma să facă, în afară de faptul că procedura de nominalizare la parchete este în curs.

România a investit 1 miliard de euro în Schengen. De ce?

România a investit în jur de 1 miliard de euro, mare parte bani europeni, pentru a îndeplini condițiile tehnice de aderare la Schengen. Bani au fost folosiți pentru securizarea și modernizarea frontierelor și a echipamentelor folosite, pentru a preveni traficul de persoane, imigrația ilegală și infracțiunile transfrontaliere, precum și pentru interconectarea sistemelor de date și structurilor care țin de Poliție.

Importanța aderării României la Schengen nu este insignifiantă, așa cum lasă să se înțeleagă Victor Ponta și Titus Corlățean. Dacă România ar face parte din Schengen, ar însemna că cetățenii români nu vor mai fi controlați și opriți la granițele cu alte state Schengen, decât în situații speciale. Și mai important, transporturile comerciale nu ar mai fi supuse controalelor la vămile de frontieră, lucru care ar elimina o mulțime de costuri și timp pierdut. Acestea nu sunt niște privilegii europene, ci niște drepturi pe care România, ca stat membru UE, ar trebui să le obțină pentru cetățenii săi.

La nivel instituțional, Poliția și vămile ar fi interconectate electronic cu toate celelalte autorități similare din statele Schengen, ceea ce ar face mult mai simplă urmărirea infractorilor și prevenirea criminalității transfrontaliere. România este deja integrată în sistemul SIS (Sistemul Informatic Schengen).

Astfel, apartenența la Schengen are atât o componentă care înlesnește libertatea de mișcare și de circulație pentru cetățeni, dar și una de întărire a securității și a siguranței publice în statele membre.

Istoricul victoriilor și eșecurilor României în Schengen

Negocierile României cu UE, pentru aderarea la spațiul Schengen, au început oficial din anul 2007, imediat ce România a aderat la UE. În luna iunie 2011, Parlamentul și Consiliul European parafau, prin vot, raportul tehnic final prin care se atesta că România și Bulgaria îndeplineau condițiile tehnice de aderare la Schengen. De atunci a început jocul politic privind acceptarea României în Schengen, care continuă până în prezent. Decizia finală aparține Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI), din care fac parte miniștrii de Interne ai statelor membre UE. Decizia trebuie să fie unanimă.

• Ianuarie 2007: Imediat după aderarea la UE, România a accesat banii europeni din Facilitatea Schengen, destinați pregătirii tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen. Prima tranșă a fost de 23 de milioane de euro. În total, până în 2009 inclusiv, România a primit aproximativ 560 de milioane de euro pentru a se pregăti de Schengen.
• 28 iunie 2007: România trimite la Consiliul UE „Declarația de pregătire” prin care anunță că este gata să înceapă procesul de evaluare, pentru primirea în Schengen, începând cu a doua jumătate a anului 2008.
• Septembrie 2007: se încheie prima vizită de pre-evaluare din partea UE.
• Ianuarie 2008: România și Bulgaria declară oficial că se pregătesc să adere la Schengen împreună.
• Septembrie 2008: România primește oficial „Chestionarul” Schengen. Este vorba despre o listă de aproximativ 250 de întrebări detaliate despre modul în care sunt sau vor fi implementate standardele tehnice ale Schengen. Răspunsurile României urmează să fie evaluate în teren de reprezentanții UE, prin șapte vizite, fiecare urmate de un raport pe domenii: vize, cooperare polițienească, protecția datelor personale, frontiere (aeriană, maritimă și terestră) și SIS.
• Decembrie 2008: Răspunsurile României au ajuns la Bruxelles și sunt analizate și discutate în cadrul Grupului de lucru SchEval, din care fac parte reprezentanți ai statelor membre, ai Comisiei Europene și ai Secretariatului General al Consiliului UE.
• Martie 2009: Are loc prima vizită de evaluare în teren a implementării standardelor Schengen, în domeniul cooperării polițienești.
• Aprilie 2009: Are loc a doua vizită de evaluare, în domeniul protecției datelor personale.
• Iunie 2009: Are loc a treia vizită de evaluare, în domeniul vizelor. Au fost verificate consulatele României de la Chișinău și de la Istanbul.
• Iulie 2009: Primele două rapoarte ale evaluărilor sunt pozitive.
• Septembrie 2009: Are loc a patra vizită de evaluare, când sunt verificate frontierele maritime ale României. Sunt verificate în principal porturile Constanța, Agigea și Tulcea.
• Octombrie 2009: Al treilea raport de evaluare este pozitiv.
• Noiembrie 2009: Are loc a cincea vizită de evaluare, când sunt verificate frontierele aeriene.
• Decembrie 2009: Al patrulea raport de evaluare este pozitiv.
• Martie 2010: Are loc a șasea vizită de evaluare, când sunt verificate frontierele terestre.
• Mai 2010: Raportul privind frontierele aeriene este adoptat parțial, urmând ca experții să reviziteze aeroporturile Otopeni și Timișoara, după ce lucrările de modernizare la acestea se vor fi terminat.
• Iunie 2010: România primește acces la SIS și poate folosi datele la care au acces forțele polițienești din Schengen.
• Iulie 2010: România este evaluată pozitiv în al cincilea raport, privind frontierele terestre.
• Septembrie 2010: Este inaugurat Biroul SIRENE de la București. Acesta permite un flux de informații non-stop între România și restul statelor membre Schengen, pe domeniile de ordine și siguranță publică.
• Noiembrie 2010: Sunt reevaluate frontierele aeriene și terestre.
• Decembrie 2010: Are loc a șaptea vizită de evaluare, în care este verificată funcționarea SIS și SIRENE.
• 28 ianuarie 2011: Este adoptat și al șaptelea raport pozitiv de evaluare. România încheie oficial cu succes evaluările din partea UE în ce privește aplicarea standardelor Schengen.
• 8 iunie 2011: Parlamentul European adoptă prin vot Raportul final privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen. Au fost 487 de voturi pentru, 77 împotrivă și 22 de abțineri.
• 9 iunie 2011: Consiliul JAI întrunit la Bruxelles ia act de adoptarea Raportului final și decide că România și Bulgaria sunt pregătite să adere la Schengen. Decizia finală este anunțată pentru următoarea reuniune, din septembrie, pentru că mai multe state invocă așteptarea unui raport privind criminalitatea din România, lansat în iulie.
• 22 septembrie 2011: La Consiliul JAI, Olanda și Finlanda se opun aderării României și Bulgariei la Schengen. Principalele motive invocate sunt problema romilor și a corupției din vămi. Se invocă pentru prima oară raportul pe Justiție din cadrul MCV aplicat României, lucru fără precedent, pentru că cele două proceduri europene nu au nicio legătură juridică. Decizia este amânată pentru octombrie, fără însă să existe vreun angajament din partea principalelor centre de putere Franța și Germania.
• 27 octombrie 2011: Consiliul JAI – decizia este amânată din nou.
• 13 decembrie 2011: Consiliul JAI – Olanda își menține poziția și se opune României în Schengen.
• Februarie 2012: România primește evaluări pozitive de la CE, în cadrul Raportului intermediar MCV pe Justiție.
• Martie 2012: România obține în Consiliul European promisiunea că în septembrie 2012 va fi luată decizia privind aderarea la Schengen, rezoluție adoptată și de Consiliul JAI. Anterior, după negocieri intense duse de România, Germania și Franța au fost de acord cu o aderare la Schengen în două etape: prima în septembrie 2012, cu frontierele maritime și aeriene, iar cea de-a doua la în ianuarie 2013, cu frontierele terestre.
• Aprilie-Iunie 2012: Olanda invocă faptul că Guvernul său este unul interimar și nu poate lua decizii cu un impact atât de mare, mai ales că în septembrie urmează alegeri. Olanda pune condiția unui raport final pe Justiție pozitiv, în iulie, caz în care poziția sa va fi să sprijine România.
• Iunie 2012: USL inițiază modificări legislative și instituționale care să pregătească suspendarea președintelui Traian Băsescu, printre care se numără modificarea Legii referendumului sau demiterea conducerii celor două Camere din Parlament.
• 6 iulie 2012: Președintele Traian Băsescu este suspendat de Parlament.
• 18 iulie 2012: Raportul pe Justiție este extrem de critic la adresa clasei politice din România, pe care o acuză că a încălcat principii fundamentale ale statului de drept și independența justiției și a instituțiilor publice. În tot acest interval de timp, mai multe state membre UE, printre care Germania, Franța, Olanda, dar și SUA sau oficiali ai UE au lansat către București mesaje prin care condamnă aceleași lucru. Comisia Europeană stabilește că este nevoie de un nou raport suplimentar pe justiție, care va fi elaborat în decembrie 2012, pentru a stabili dacă problemele de la București s-au rezolvat.
• 29 iulie 2012: Are loc referendumul de demitere a lui Traian Băsescu. Acesta nu întrunește condițiile de cvorum, prezența fiind de sub 50% plus unul, chiar dacă aproape 90% dintre cei prezenți au cerut demiterea.
• August 2012: Germania și vicepreședintele CE, Viviane Reding, lansează mesaje prin care spun că se îndoiesc că România mai poate adera anul acesta la Schengen. Între timp, USL încearcă să conteste la Curtea Constituțională rezultatul referendumului.
• Septembrie 2012: Secretarul de stat Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen din MAI, confirmă pentru gândul că aderarea la Schengen în 2012 este ca și pierdută, pentru că Germania și Olanda au decis să aștepte raportul suplimentar pe Justiție din decembrie. Cea mai probabilă dată pentru aderare, estimată de Tutilescu, este martie-iunie 2013.
• Octombrie-decembrie 2012: Subiectul aderării României la Schengen este retras de pe agenda Consiliului JAI. România anexează în decembrie o minută la concluziile Consiliul JAI, prin care reușește să repare o presupusă eroare, prin care se crea posibilitatea ca supravegherea pe criterii tehnice în ce privește aderarea la Schengen să continue.
• Ianuarie 2013: Raportul suplimentar MCV pe Justiție privind România nu este pozitiv, condiție pe care Germania și Olanda o pun României pentru a intra în Schengen
• Februarie 2013: Victor Ponta și Traian Băsescu au schimburi de replici și de scrisori privind pașii pe care România trebuie să și-i asume pentru a liniști temerile de la Bruxelles privind justiția, lucru menit să obțină un termen de aderare la Schengen. Acest lucru nu se întâmplă.
• Martie 2013: Consiliul JAI de pe 7-8 martie este ultima șansă pentru aderarea României la Schengen, cu toate frontierele, în 2013. Un eșec înseamnă că următorul termen va fi octombrie 2013 pentru forntierele maritime și aeriene și 2014 pentru frontierele terestre.

Prima mare lovitură încercată de CFR Cluj după plecarea lui Dan Petrescu. Mutarea care a...
Ce fetiș pervers are Bendeac în pat! Ce le pune pe iubitele lui să îi...
FOTO. Larisa Iordache, apariție incendiară! Gimnasta nu are inhibiții și își arată trupul perfect pe...
FOTO. Larisa Iordache, apariție incendiară! Gimnasta nu are inhibiții și își arată trupul perfect pe...
A jurat că nu-i mai trebuie bărbați însurați. Pedeapsa în stil MAFIOT a unei soții...
OPINIE | Nu sînt doar ”pioneri” şi ”utecişti”: cine votează USR-PLUS, îi votează, de fapt,...
IMAGINI ȘOCANTE. Morți ținuți pe jos și mizerie la morga spitalului Horezu. Reacția directorului: „O...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000E pentru o noapte de amor cu Daniela...
Socrii au venit în vizită, neanunţaţi. Când s-au uitat sub pat, au simţit cum li...
Cele mai perverse PRACTICI amoroase. Jumătate dintre FEMEI fac asta în pat
SUPERB! Ce are Lidl România NOU în magazinele sale! Toți clienții trebuie să știe asta...
GENIAL! Cum scapi de condensul și umezeala din casă. Ce trebuie să faci zilnic
Când se aprind luminițele în București 2020? Răspunsul clar dat de Nicușor Dan
Simptomele neașteptate care anunță o formă lungă de COVID-19. Semnele timpurii ale bolii
Industria care explodează în pandemie. Posibilităţile de creştere sunt uriaşe
Cine este femeia care îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis aproape peste tot
Ai un interviu online pentru un nou job? Trebuie să pui în practică aceste sfaturi...
Inchide