• Publicat:
Politică

CCR a amânat pentru 27 iunie dezbaterea rezultatelor referendumului pe justiție de pe 26 mai

CCR a amânat pentru 27 iunie dezbaterea rezultatelor referendumului pe justiție de pe 26 mai
Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au amânat, miercuri, dezbaterea pe dosarul de validare a rezultatelor referendumului pe justiție, inițiat de președintele Klaus Iohannis, fiind primită și o contestație pe una dintre întrebările de la scrutin.

Curtea Constituțională a României (CCR) a luat în discuție, miercuri, rezultatele referendumului pe justiție convocat de către președintele Klaus Iohannis, care a avut loc pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Judecătorii au amânat acest dosar pentru data de 27 iunie, pentru ca noii judecători ai Curții să poată participa la dezbateri. De asemenea, Curtea a primit și o contestație la una dintre întrebările formulate la acest scrutin, depusă miercuri.

Simina Tănăsescu, fost consilier prezidențial, a depus, marți, jurământul de învestire în funcția de judecător al Curții Constituționale. Aceasta a fost propusă pentru funcție de președintele Klaus Iohannis și îl înlocuiește pe Petre Lăzăroiu.

De asemenea, pe 15 iunie expiră și mandatele la CCR ale judecătorilor Ștefan Minea șli Simona-Maya Teodoroiu. În locul lor au fost desemnați de către Senat Gheorghe Stan, iar de către Camera Deputaților Cristian Deliorga.

Conform Constituției, CCR „veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia”. De asemenea, potrivit Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, plenul instituție decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilității referendumului. Totodată, „hotărârea Curții Constituționale stabilește dacă a fost respectată procedura pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia”, conform legii menționate. Înainte de a fi publicată în Monitorul Oficial, hotărârea Curții Constituționale este prezentată Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună. Legea mai prevede că, pentru a verifica respectarea procedurii în organizarea și desfășurare referendumului și pentru a confirma rezultatele acestuia, CCR poate cere informații de la autoritățile publice.

„Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curții Constituționale, informări asupra fazelor și operațiunilor de desfășurare a referendumului”, mai arată actul normativ.

Legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului prevede că: „Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente. Rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente”.

Potrivit datelor finale centralizate de BEC, la referendumul pe teme de justiție, din 7.922.591 de participanți, 6.459.383 de răspunsuri au fost favorabile întrebării referitoare la interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție. De asemenea, la întrebarea privind interzicerea adoptării OUG în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare, 6.477.865 de răspunsuri au fost favorabile.

La referendumul de pe 26 mai, cetățenii au fost chemați să se pronunțe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările: 1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?” 2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”.

Președintele Klaus Iohannis a avut, săptămâna trecută, consultări cu toate partidele reprezentante în Parlament, în legătură cu transpunerea în Constituție și legislație a rezultatelor referendumului. Ulterior, șeful statului a afirmat că a observat că majoritatea formațiunilor politice sunt de acord cu demersul de transpunere a referendumului. El a adăugat că propune partidelor parlamentare semnarea unui acord național pentru consolidarea parcursului european al României.

Inchide