Constituția cu stemă în frunte. Lista completă a modificărilor aduse legii fundamentale

Redactor:
Sorina Ionașc
Parlamentarii au avut nevoie de 11 ședințe de lucru și numeroase întâlniri de partid pentru a-și da votul pe proiectul de revizuire a Constituției, care taie din atribuțiile președintelui și ale Curții Constituționale, restructurează Consiliul Superior al Magistraturii, interzice traseismul politic, dar introduce drepturile animalelor și stema pe drapelul românesc.

Parlamentarii au avut nevoie de 11 ședințe de lucru și numeroase întâlniri de partid pentru a-și da votul pe proiectul de revizuire a Constituției, care taie din atribuțiile președintelui și ale Curții Constituționale, restructurează Consiliul Superior al Magistraturii, interzice traseismul politic, dar introduce drepturile animalelor și stema pe drapelul românesc. După ce reprezentanții PDL și PPDD s-au retras din comisie, proiectul de revizuire a fost adoptat astăzi 17 voturi „pentru” și o abținere.

LOTO – LOTO 6/49. NUMERELE CÂȘTIGĂTOARE la LOTO 6/49 pot aduce un premiu de 9,3 milioane de euro

Noua formă a Constituției așa cum a ieși din votul majoritar al USL formalizează soluții pentru crizele politice din timpul mandatelor prezidențiale ale lui Traian Băsescu, opțiunea fiind de a reduce la maximum atribuțiile președintelui, care în propunerea de nouă lege fundamentală are un rol pur decorativ, specific republicilor parlamentare.

CONSULTĂ AICI TABELUL COMPARATIV CU MODIFICĂRILE ADUSE CONSTITUȚIEI

Cu ce atribuții a rămas președintele 

După ce au ținut să definească în Constituție cine reprezintă puterile statului (legislativă- Parlament, executivă- Guvern și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, judecătorească- Înalta Curte de Casație și Justiție), membrii din Comisia pentru revizuire au făcut demersurile necesare pentru a-i reduce din atribuțiile șefului statului, lăsându-i acestuia un rol mai mult decorativ.

În primul rând, mandatul prezidențial a fost redus de la cinci la patru ani, în condițiile în care Traian Băsescu este singurul care a beneficiat de mandat prezidențial de 5 ani.

Noile reglementări din proiectul de revizuire îl împiedică pe șeful statului să aibă ultimul cuvânt în desemnarea premierului, obligându-l să accepte candidatul propus de partidul sau alianța care a câștigat alegerile. În plus, se preved detaliat pașii de urmat în cazul unui eșec la instalarea guvernului la prima încercare. Astfel, președintele va trebui să-i dea sarcina formării guvernului reprezentantului propus de formațiunea/alianța clasată pe locul al doilea ca număr de mandate, iar dacă și în această situație nu se obține votul de învestitură, premier va fi desemnat din partea coaliției care deține majoritatea absolută în Parlament.

Care sunt noile prevederi privind desemnarea premierului

Art.103.- (1) Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianța politică care a participat la alegeri, care a obținut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formațiuni politice care au participat la alegeri și care au obținut același număr de mandate, Presedintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică care a participat la alegeri, care a obținut cel mai mare număr de voturi, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (4) În cazul în care candidatul pentru funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv alianța politică care a participat la alegeri, care a obținut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Art.103.- (5) În cazul în care cel de-al doilea candidat la funcția de prim-ministru își depune mandatul, nu se prezintă în fața Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obține votul de încredere, Președintele îl desemnează drept candidat pentru funcția de prim-ministru pe reprezentantul propus de o coaliție de formațiuni politice parlamentare, care însumează majoritatea absolută a mandatelor parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor.

Totodată, șeful statului, potrivit noilor reglementări constituționale, nu va mai putea refuza numirea unui ministru în caz de remaniere sau vacanță a fucției. Mai mult, președintele nu va mai putea cere urmărirea penală a miniștrilor și nici suspendarea din funcție a acestora, aceaste atribuții fiind mutate în fișa Parlamentului. Nici dreptul de a iniția un referendum nu a fost lăsat neștirbit, acum, potrivit proiectului de revizuire a legii fundamentale, președintele putând cere acest lucru doar cu acordul Parlamentului.

În ce privește reprezentarea la reuniunile Uniunii Europene, șeful statului va putea să participe la acestea doar dacă au ca teme relațiile externe ale UE, politica de securitate comună și modificări ale tratatelor constitutive ale UE.

După ce atât Traian Băsescu, cât și liderii PDL, au scos, din nou, în atenția publică, rezultatul referendumului din 2009 privind parlament unicameral și 300 de parlamentari, membrii din Comisia pentru revizuire s-au mulțumit doar cu limitarea numărului de deputați la 300, plus  minoritățile.

Art.62.- (3) „Numărul deputaților nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanții minorităților naționale”.

Combaterea traseismului politic

O altă modificare de impact pentru parlamentari este și interzicerea traseismului politic chiar prin legea fundamentală. Mult promovată de liberali, la inițiativa senatorului Tudor Chiuariu, ideea ca un deputat sau senator să-și piardă automat mandatul dacă părăsește partidul pe listele căruia a candidat sau la înscrierea în altă fotrmațiune a fost adoptată în Comisie, fiind votată în unanimitate.

Art.70.- (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
e) la data demisiei din partidul politic sau formațiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formațiune politică.

Tot pentru combaterea traseismului politic în rândul parlamentarilor a venit și amendamentul referitor la interdicția de a se forma noi grupuri parlamentare pe parcursul legislaturii.

Art.64.- (3) „Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formațiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi”.

Cum se poate dizolva Parlamentul

Dacă înainte Parlamentul putea fi dizolvat dacă nu acorda votul de încredere pentru un Guvern nou format în termen de 60 de zile de la prima solicitare și după respingerea a cel puțin două solicitări, acum legislativul are mai multe șanse, cel puțin pe hârtie, ca să se dizolve. În primul rând, termenul de 60 de zile a fost redus la 30. De asemenea, președintele este obligat să dizolve parlamentul dacă acesta votează o hotărâre în acest sens.

După modificările făcute de Comisia pentru revizuirea Constituției, o altă situație de dizolvare poate apărea atunci când un referendum de demitere a președintelui a fost validat, în condițiile legii, iar cel puțin jumătate dintre voturile exprimate sunt împotriva demiterii șefului statului. Astfel, după ce Parlamentul ar fi dizolvat,  alegerile anticipate ar urma să fie organizate în maxim 45 de zile.

Art.95.- (4) „Dacă referendumul de demitere din funcție este valid, dar propunerea de demitere nu întrunește o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate”.

Moțiunea de cenzură  și moțiunea simplă

Alte modificări constituționale se referă la moțiunea de cenzură și la cea simplă. În cazul în care senatorii și deputații vor depune o moțiune de cenzură și vor retrage încrederea acordată Guvernului, inițiatorii vor fi obligați să se prezinte și cu un nume de candidat pentru funcția de premier.

Art.113.- (1) „Camera Deputaților și Senatul, în ședință comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, cu votul majorității deputaților și senatorilor. Prin moțiunea de cenzură semnatarii propun o persoană drept candidat pentru funcția de prim-ministru, iar aceasta va fi însărcinată de către Președinte cu formarea noului Guvern în cazul în care moțiunea de cenzură este adoptată”.

În cazul în care o moțiune simplă este adoptată, ministrul vizat va fi revocat, la propunerea premierului. Până acum, Constituția nu prevedea vreo procedură obligatorie în cazul moțiunilor simple.

Art.112.- (3) Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moțiuni simple, adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului, este revocat din funcție la propunerea primului-ministru.

Această prevedere are însă are un punct slab, în condițiile în care în noua formă a Constituției s-a menținut formularea că guvernul răspunde în solidar pentru activitatea sa. Pe cale de consecință, demiterea viza întregul guvern, nu doar un singur ministru.

Ce modificări au fost făcute pe justiție

Nici la capitolul justiție parlamentarii nu s-au ferit să facă modificări consistente, în primul rând restructurarea Consiliului Superior al Magistraturii. În capul listei, mandatul membrilor CSM a fost redus de la șase la patru ani, deși reprezentanții Consiliului s-au declarat clar împotrivă. Cu toate acestea, parlamentarii au suplimentat numărul reprezentanților societății civile în CSM, de la 19 la 21.

Tot la acest articol, parlamentarii din Comisia pentru revizuirea Constituției au decis ca Secția de judecători din cadrul CSM să fie gestionată exclusiv de judecători, iar Secția de procurori să se pronunțe exclusiv pe cariera profesională a procurorilor.

Art.134. -alin (1) „Secțiile  Consiliului Superior al Magistraturii propun Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor respectiv a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii. Secția de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a judecătorilor, iar Secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii gestionează în mod exclusiv cariera profesională a procurorilor. Hotărârile secțiilor se atacă direct la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Referitor la Curtea Constituțională, după abrogarea unui paragraf din articolul care o reglementează, parlamentarii au decis să-i ia din atribuții și Curții. Astfel, după modificările făcute, CCR nu mai poate verifica și hotărârile Parlamentului, o prevedere inclusă în  legea de funcționare a Curții în urmă cu aproximativ 3 ani.

Stema se întoarce pe tricolor

Încă din primele zile de lucru ale Comisiei, parlamentarii au revenit în urmă cu 23 de ani și au reintrodus stema pe drapelul țării, la propunerea deputatului Gheorghe Emacu, urmând ca aceasta să fie stabilită printr-o lege organică. În același sens, în proiectul de revizuire s-a interzis și profanarea steagului.

Art.12.- (1) „Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema țării; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu”.

Biserica, introdusă în Constituție

Deși în primă fază au respins amendamentul referitor la recunoașterea Bisericii în Constituție, parlamentarii au revenit asupra acestei idei și au hotărât că rolul Bisericii Ortodoxe trebuie precizat și în legea fundamentală, chiar înaintea Casei Regale și a minorităților.

Art1.-( 1¹) „România recunoaște rolul istoric, în constituirea și modernizarea statului român, al bisericii ortodoxe și al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale și al minorităților naționale”.

Drepturile minorităților

Proiectul de revizuire a fost votat cu majoritate de voturi, însă și o abținere. Cel care a refuza să voteze a fost liderul deputaților UDMR, Mate Andras, care a precizat că maghiarii nu pot accepta un proiect de revizuire în care nu sunt incluse amendamente importante referitoare la drepturile minorităților. Chiar și așa, Mate a avut câștig de cauză în Comisie, parlamentarii adoptând o serie de amendamente prin care drepturile minorităților vor fi recunoscute oficial în Constituție. Mai mult, acestea își vor putea forma un organ propriu de decizie și executiv, prin care să propună măsuri referitoare la drepturile lor.

Art.6 -(1) „Reprezentanții legali ai minorităților naționale pot înființa potrivit legii privind statutul minorităților naționale, organe proprii de decizie și executive, cu competențe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor”.

Pașii spre regionalizare

Despre regionalizare se vorbește în mediul politic de aproape un an, însă odată cu operațiunea revizuirea Constituției s-au făcut și pași pentru începerea procesului propriu-zis. În primul rând, parlamentarii au introdus în legea fundamentală termenul „regiune”, ca unitate teritorial-administrativă a țării.

Art.3.- (3) „Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, orașe, județe și regiuni. În condițiile legii, unele orașe sunt declarate municipii”.

Deși nu au modificat atribuțiile celor două Camere ale Parlamentului în sensul în care Senatul să fie reprezentant al regiunilor, membrii comisiei au „înființat” Consiliul regional și au restructurat secțiunea constituțională „Administrația publică centrală în teritoriu”, precizându-se rolul prefecților și subprefecților.

Un alt aspect important pentru organizațiile pentru protecția animalelor este și că în Constituția revizuită sunt menționate și drepturile animalelor.

Art.35.- (4) „Sunt interzise relele tratamente aplicate animalelor, definite potrivit legii”.

Procedura de revizuire

După votul din Comisie, din ședința de mierucuri, proiectul de revizuire va fi trimis la Consiliul Legislativ, pentru aviz. Ulterior, proiectul va merge la Curtea Constituțională, care va transmite, în maxim zece zile, un punct de vedere asupra proiectului.

Pasul următor constă în supunerea proiectului de revizuire la vot, atât în Camera Deputaților, cât și în Senat. Ulterior, proiectul va merge din nou la CCR, care va trebui să dea un aviz, de data aceasta obligatoriu.  În cazul unui răspuns pozitiv, va fi organizat un referendum. În caz contrar, proiectul se reîntoarce în Parlament.

Mai mult, Crin Antonescu a precizat că și Comisia de la Veneția își va exprima un punct de vedere pe proiectul de revizuire a Constituției, fără ca această opinie să aibă caracter obligatoriu.

Transfer colosal la Universitatea Craiova. Mihai Rotaru şi-a ieşit din minţi şi aduce în Liga...
ULTIMA ORĂ. Doliu uriaș în showbiz-ul din România. Vedeta a fost găsită moartă
FOTO. Inna, topless în vacanță! Cum s-a pozat cântăreața în apă
Sunt amantă de 11 ani și vreau să le spun ceva femeilor măritate. Mesajul care...
Fabulos! Gigi Becali a dat tunul și a câștigat 15 milioane de euro peste noapte!...
Ce trebuie să faci cu telefonul tău dacă treci de la Whatsapp la Signal sau...
Medicii veterinari atrag atenţia. Ivermectina nu se foloseşte pentru tratarea coronavirusului, ci „pentru afecţiuni interne...
BANCUL ZILEI – Filme XXX cu nevasta
Câți bani oferă Marea Britanie cetăţenilor UE pentru a părăsi Regatul Unit
ULTIMA ORĂ. Doliu uriaș în showbiz-ul din România. Vedeta a fost găsită moartă
Doamne ferește! Ce a putut face Diana Șoșoacă într-un platou de televiziune. Telespectatorilor nu le-a...
Unul dintre cele mai bine păzite SECRETE înainte de 1989: data reală a naşterii lui...
Legea a fost admisă. Cine sunt românii care pot ieşi mai devreme cu 15 ani...
Legea moștenirii 2021. Cine primește averea în familie și ce cote se cuvin rudelor
Ce s-a întâmplat cu Brandi Passante după „Războiul Depozitelor”
Anunțul ȘOC al zilei despre Sebi, băiețelul dispărut de două săptămâni. Ce s-a întâmplat, de...
Mădălina Ghenea, apariție senzuală într-o rochie mulată. Fanii au reacționat: Sophia Loren are o urmașă
Este oficial: Categoria de salariaţi care va putea ieşi la pensie la 57 de ani....
Miliardarul discret al României şi proiectele sale. Acesta a anunţat cel mai mare şi ambiţios...
ȘOC!Trebuie să ne pregătim pentru un CUTREMUR devastator. Se anunță un DEZASTRU total pentru România!
Inchide