• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

Cum a ajuns România să aibă pe hârtie 20,1 milioane de cetățeni și 18,8 milioane de votanți. Vicepreședintele AEP: „E o dilemă căreia nu-i văd nici rostul, nici rezolvarea”

Cum a ajuns România să aibă pe hârtie 20,1 milioane de cetățeni și 18,8 milioane de votanți. Vicepreședintele AEP: „E o dilemă căreia nu-i văd nici rostul, nici rezolvarea”
În prima zi a campaniei electorale pentru europarlamentare, Resistrul Electroral arată că în România sunt 18.300.376 de alegători cu domiciliul în țară.

În prima zi a campaniei electorale pentru europarlamentare, sistemul electronic de centralizare a numărului de alegători care va fi utilizat prima dată la alegerile europarlamentare din acest an arată că în România sunt 18.300.376 de cetățeni cu domiciliul în țară care vor fi chemați la vot pe 25 mai. Acestora li se adaugă 512.017 de cetățeni români care s-au mutat inclusiv cu domiciliul în străinătate, dar care pot vota cu pașaportul.

Un paradox, dacă ar fi să raportăm aceste date la rezultatele recensământului din 2011, finalizate anul trecut de Institutul Național de Statistică. Potrivit INS, la 20 octombrie 2011, populația stabilă a României era de 20.121.641 de persoane. Ar însemna ca 93,4% dintre cetățenii României – așa cum i-a identificat recensământul – să fi depășit vârsta majoratului, în condițiile în care INS a estimat numărul copiilor de până la 14 ani la 15,9% din totalul populației stabile.

Datele cele mai apropiate de realitate sunt, așa cum susține și vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, Marian Muhuleț, cele cuprinse în Registrul Electoral, actualizat pe parcursul ultimelor 9 luni de toți primarii – indiferent de culoarea politică -, ei fiind singurii care au primit de altfel răspunderea penală legată de corectitudinea acestor informații. „E o dilemă căreia eu nu-i văd rostul și nici rezolvarea. Întrebați în blocul dumneavoastră câți au răspuns la ușă la recensământ și câți au dat datele reale. Alegerile trebuie să se facă pe date certe, nu pe estimări ale INS”, spune Muhuleț.

În plus, datele demografice ale EUROSTAT arată că este normal ca în România numărul votanților să crească chiar dacă populația este în scădere. Lucrul acesta se întâmplă având în vedere că numărul celor care au dobândit drept de vot din 1990 până în 2014 este mai mare decât al celor care au decedat în aceeași perioadă. Astfel, între 1 ianuarie 1990 și 1 ianuarie 2014 au împlinit 18 ani cei născuți între 1 ianuarie 1972 și 1 ianuarie 1996, adică, potrivit cifrelor EUROSTAT preluate de la INS, 8.529.154 de cetățeni români. În același timp, au ieșit din listele electorale, în linii mari, cei care au decedat între 1 ianuarie 1990 și 31 decembrie 2013, adică 5.958.539 de persoane. Ceea ce înseamnă un surplus de votanți de 2,5 milioane apărut chiar dacă populația a scăzut între 1 ianuarie 1990 și 1 ianuarie 2014 cu 832.000 de persoane.

De altfel, așa cum a ieșit din Registrul Electoral, numărul alegătorilor din listele electorale nu diferă semnificativ față de alegerile parlamentare din 2012, când au fost 18.464.264 de români cu drept de vot sau față de referendumul din același an pentru demiterea președintelui (18.292.464 de alegători înscriși în liste), când PSD și PNL au reclamat o eroare în calculul cvorumului, cu argumentul că populația a scăzut foarte mult în ultimii ani.

Din acest an, orice alegător poate verifica de altfel dacă a fost înscris corect în Registrul Electoral și unde se află secția de votare la care a fost arondat, introducându-și datele personale într-o aplicație disponibilă pe internet la adresa www.registrulelectoral.ro.

Femeile și mediul urban pot decide rezultatul alegerilor

Față de ultima rundă electorală, parlamentarele din decembrie 2012, numărul alegătorilor diferă cu aproximativ 300.000, iar față de alegerile europarlamentare din 2009 este cu 100.000 mai mare. „E o variație naturală”, arată Marian Muhuleț, fără a putea însă garanta pentru acuratețea tuturor datelor aflate în acest moment în noul sistem electronic. „Eu pot doar să garantez că listele în momentul de față sunt lucrate de primari”, adaugă vicepreședintele AEP.

Din ultimele date rezultă că pe 25 mai ar urma să voteze 18,8 milioane de români. 18.300.376 au domiciliul în România, fie că locuiesc sau nu în țară, iar 512.017 sunt cetățeni români cu domiciliul declarat în străinătate, datele lor fiind avansate AEP de către Direcția Pașapoarte. 85.379 au dublă cetățenie și vor să voteze în alt stat.

48,2% dintre cei cu drept de vot în România sunt bărbați, iar 51,78% sunt femei. 16.080.262 au cărți de identitate, 2.043.264 pot vota cu buletinul de tip vechi, 118.523 au cărți provizorii de identitate, datele din sistemul electronic arătând că există însă și 58.277 de persoane care nu au avut niciodată un act de identitate.

Dacă s-ar mobiliza la vot, mediul urban ar putea decide practic rezultatul, în orașe figurând 10,5 milioane de alegători, adică 57% dintre aceștia, în timp ce în rural sunt înscriși 7,7 milioane de cetățeni cu drept de vot – 43%.

Incluși în liste sunt în acest moment și cei 20.656 împlinesc 18 ani în această lună, înainte de 25 mai.

Potrivit vicepremierului Gabriel Oprea, au fost delimitate 18.532 de secții de către primari, în țară și 190 în străinătate, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe. „Pe linia competențelor de organizare, specifice MAI, la nivel național cei 3.186 de primari ai unităților administrativ-teritoriale în care se va desfășura scrutinul de la 25 mai 2014 au organizat un număr de 18.532 de secții de votare. Pentru secțiile de votare din țară vor fi tipărite 20,1 milioane de buletine de vot, la care se vor adăuga cele destinate secțiilor de votare din străinătate. A fost stabilit necesarul de 92.660 bucăți ștampile cu mențiunea Votat. Vor fi realizate 17,7 milioane timbre autocolante”, i-a anunțat Oprea pe prefecți, într-o videoconferință.

Cum „au înviat” morți din listele pe hârtie

Listele electorale valabile la alegerile din 25 mai au fost tipărite deja, într-o primă variantă, pe baza datelor introduse pentru prima dată în sistemul electronic direct de către primării. Pentru Registrul Electoral, un soft care a costat 1 milion de lei și a fost făcut de Siveco, fiecare din cele 3186 de primării a primit anul trecut un cont de utilizator și o parolă,  desemnând un funcționar care să actualizeze datele preluate de la Evidența Populației, din Ministerul de Interne.

După 965.865 de acțiuni ale primarilor în sistemul electronic și mai mult de 25.000 de telefoane date din teritoriu la AEP, nu se poate, totuși, garanta că nu vor mai fi morți care să se regăsească pe liste. Numărul acestora va scădea însă semnificativ, estimează însă vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț.

„Dacă apare cineva ca decedat, primarul operează în sistem, dar nu apare informația până când nu verificăm din a doua sursă, de la Evidența Populației. Prima sursă e primarul localității unde a decedat. A doua e Registrul Național și a treia e primarul localității de domiciliu. Vom da drumul și la un modul prin care primarul din Costinești să poată semnala Registrului Electoral că omul din Brașov a murit la Costinești, AEP alertează primăria din Brașov care confirmă și operează modificarea. Dacă vedem că nu i-a operat, îi dăm amendă 2500 de lei, iar dacă are loc un proces electoral, intră latura penală în funcție”, spune el.

Sunt însă și situații în care morții din listele vechi au înviat înainte de europarlamentare, decesul constatat al acestora fiind o eroare. „Avem și situații de cetățeni pe care i-am înviat. A fost o persoană care apărea ca decedat în Timișoara. Cei din sat au spus că nu e decedată. A fost la spital, unde s-a făcut o greșeală”, explică vicepreședintele AEP.

Față de listele pe suport de hârtie, plecate de la evidența Populației spre primării, folosite în ultimii ani, în Registrul Electoral au fost operate până acum 30.304 de radieri. „Numai de ieri până azi au mai apărut 804 radieri. Zilnic, cifra se actualizează”, spune Muhuleț.

În sisteme electronice sunt păstrate în acest moment listele electorale și în Germania, Croația, Slovenia sau Lituania.

Românii din străinătate fac diferența între INS și AEP

De ce apare, totuși, o discrepanță între datele din Registrul Electoral și raportările INS după ultimul recensământ? Explicația lui Marian Muhuleț este legată de datele discutabile din chestionarele împărțite la recensământ, dar, mai ales, de numărul mare al românilor cu domiciliul în România, dar care trăiesc în străinătate.

„Ei (specialiștii INS, n.red.) au luat în calcul populația stabilă pe care au recenzat-o. Toate informațiile arată că în străinătate sunt minimum 2 milioane de cetățeni. Sunt date potrivit cărora numărul ajunge și la 4 milioane. Dar cât timp nu renunță la buletinul românesc e cetățean român cu drept de vot și domiciliul în România și trebuie inclus în listele electorale permanente”, explică vicepreședintele AEP de ce apar peste 18 milioane de români în listele electorale permanente, în condițiile în care INS indica o populație totală de 20 de milioane.

Soluția lui Muhuleț pentru clarificarea românilor din străinătate este ca aceștia să ceară personal AEP ca în dreptul numelor lor să le fie indicat în Registrul Electoral domiciliul din străinătate. În felul acesta, ar urma să fie scoși în timp din listele electorale permanente, pentru a elimina posibilitatea de fraudare a votului în localitățile lor de domiciliu, dar să poată vota, în orice secție din afara țării, pe liste suplimentare.

„Cetățenii români care au domiciliul în România, dar stau în străinătate și au o adresă acolo, deci nu vor vota în România, pot să ne sesizeze și să îi trecem în Registrul Electoral cu adresa din străinătate. În felul acesta, ei nu vor mai apărea pe listele electorale permanente”, propune vicepreședintele AEP.

Inchide