Cum s-a jucat la Bruxelles MECIUL POLITIC din România. EXCLUSIV – DOCUMENTUL cu cele 11 puncte discutate de premierul Ponta cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso

Comisia Europeană, ambasadorul SUA în România, presa internațională, cancelarul german în mod special, dar și alți oficiali europeni au avut o reacție dură față de schimbările produse în România după declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Traian Băsescu. La zece zile după începutul acțiunii în forță declanșată de USL, comisarul Barosso i-a prezentat premierului Ponta lista cu îngrijorările principale ale Uniunii. Primul-ministru a dat asigurări ca va răspunde în scris tuturor problemelor ridicate de partenerii europeni. Gândul vă prezintă filmul complet al modului în care a ajuns Uniunea Europeană să reclame lista cu 11 probleme din România.

Anunțul privind intențiile USL de a-l suspenda pe președintele Băsescu a fost făcut de Crin Antonescu pe 2 iulie. Liderul PNL a vorbit deschis și despre schimbarea judecătorilor Curții Constituționale.

„Miza principală, sub o formă sau alta, este intrarea în normalitate a Curții Constituționale. Mai explicit, înseamnă schimbarea componenței acestei Curți. Presupun, pe scurt, că Parlamentul care a numit șase judecători din nouă are dreptul să-i revoce. (…) Eu, Crin Antonescu, consider că în actuala componență Curtea Constituțională este o rușine„, a fost declarația care a trezit atenția și reacția cancelariilor occidentale.

Prima reacție vehementă a venit din partea popularilor europeni, care prin vocea liderului grupului popular din Parlamentul European, Joseph Daul. El a criticat înlocuirea Avocatului Poporului, schimbarea președinților Camerelor Parlamentului, planul de modificare a legii Curții Constituționale și a judecătorilor.

„Dacă acestea vor fi puse în practică, statutul democrației în România dă serioase motive de îngrijorare. Niciun stat membru al Uniunii Europene nu poate încălca astfel statul de drept și toate principiile democratice”, a declarat Daul, cerând vicepreședinlui Comisiei Europene, Viviane Reding, responsabil pe justiție să verifice dacă schimbările „respectă standardele europene”.

Reacția acesteia nu a întârziat să apară, aceasta scriind pe contul de Twitter că este „foarte îngrijorată de atacurile recente la independența Curții Constituționale a României. Pentru mine, un sistem judiciar funcțional și independent este o pre-condiție pentru respect reciproc în Spațiul european de Justiție”.

USL a replicat de la București, tot pe 3 iulie, încercând să elimine discuțiile despre schimbarea judecătorilor CCR.

„În niciun moment nu s-a pus problema ca USL sa inițieze revocarea vreunui judecător al Curții Constituționale. Prin urmare, aceste temeri sunt neîntemeiate”, se arată în comunicatul USL. Cu toate acestea oficialii europeni au continuat să critice acțiunile noii puteri de la București față de Curtea Constituțională.

Subiectul modificării structurii CCR a fost prezentat și de ambasadorul american de la București, Mark Gitenstein.

La București, președintele PNL, Crin Antonescu, iese cu o declarație publică în care anunță că toate schimbările din Parlament s-au făcut cu respectarea Constituției.

Popularii europeni continuă însă valul de critici asupra noii guvernări din România.

Președintele Partidului Popular European (PPE), Wilfried Martens, se declară „extrem de îngrijorat” ca urmare a ultimelor evoluții din România, susținând că USL a dat frâu liber unui plan care subminează practicile democratice și statul de drept și disprețuiește separarea puterilor în stat. România este avertizată că va fi monitorizată în continuare.

Pe 4 iulie, de ziua SUA, reacționează și premierul Victor Ponta. El susține că există o campanie de dezinformare a partenerilor europeni și că nu s-a încercat limitarea independenței judecătorilor Curții Constituționale.

„Pentru a rispi orice fel de îndoieli ale partenerilor europeni, ministrul Justiției a propus azi că orice fel de sesizări referitoare la persoana sau persoanele care ocupă functiile de judecători la CCR vor fi retrase pentru a nu mai lăsa loc de interpretare. CCR și judecătorii săi sunt independenți”, a spus premierul la începutul ședinței de Guvern.

Ministrul Justiției reacționează și el după declarațiile comisarului Viviane Redding. Tot pe 4 iulie, el spune: „bineînțeles că suntem atenți la aceste reacții, chiar dacă sunt pe Twitter, dacă am înțeles bine și în nici un caz reacții publice, oficiale. Trebuie explicat într-adevăr mai bine ce se întâmplă în țară, pentru că pe filiere politice, de grupuri politice, de exemplu PPE, s-au transmis foarte multe informații false, foarte multe chestiuni care în esență exprimă manipulare”.

Pe 4 iulie, Guvernul Ponta decide prin Ordonanță de Urgență să modifice atribuțiile Curții Constituționale, hotărârile Parlamentului nemaiputând fi judecate de aceasta.

Cu ocazia festivităților prilejuite de ziua Statelor Unite, ambasadorul Gitenstein dă un nou mesaj de îngrijorare.

„Dacă suspendarea este făcută într-un mod care pare manipulator sau prin încălcarea Constituției, prin ocolișuri pentru că oamenii devin frustrați de procesul constituțional, aceasta va avea un foarte serios efect asupra modului cum este văzută în întreaga lume aplicarea legii în România”, a spus ambasadorul SUA.

El atrage atenția asupra faptului că trebuie verificat dacă Ordonanța de Urgență privind CCR este constituțională.

Ambasadele Italiei și Germaniei iau și ele poziție față de evenimentele din România, pe 5 iulie, ziua în care în Parlament se citește cererea de suspendare a președintelui Traian Băsescu.

În ziua suspendării președintelui, premierul Ponta a spus că „înțelege îngrijorările legitime ale partenerilor europeni”. El a dat asigurări că instituțiile statului nu vor avea de suferit din cauza bătălie politice. Cu o zi înainte, guvernul său a dat o nouă Ordonanță de Urgență privind referendumul. Potrivit acesteia, președintele putea fi demis cu jumătate plus unu din numărul celor care se prezintă la vot.

În ciuda asigurărilor venite de la București, Președintele Uniunii Europene scrie pe Twitter că este „foarte îngrijorat de evoluțiile din România” privind statul de drept și independența sistemului judiciar.

Semnale de îngrijorare au venit și de peste Ocean. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA a spus: „Suntem preocupați de recentele evenimente din România, aliatul și partenerul nostru în NATO, care amenință echilibrul democratic al puterilor și subminează instituțiile independente precum justiția”

Intervenția cancelarului german, Angela Markel, a produs cele mai multe controverse în România. Mai mult, că aceasta a avut și o discuție telefonică cu președintele suspendat Traian Băsescu.

„Cancelarul consideră inacceptabil dacă principiile de bază ale statului de drept sunt încălcate într-o țară membră a Uniunii Europene”, a fost comunicatul părții germane.

Iritat, premierul Ponta a reacționat, afirmând că „nu Angela Merkel votează la referendumul de pe 29 iulie”. El i-a criticat pe popularii europeni, despre care a spus că se informează doar de la Traian Băsescu și PDL. Totodată, primul-ministru a declarat că va merge la Berlin pentru a discuta cu Angela Merkel, dar după ce în prealabil face o vizită la Bruxelles.

În scenă au intrat și socialiștii europeni. Liderul Grupului Socialiștilor și Democraților din PE, Hannes Swoboda a cerut Comisiei Europene să evalueze rapid situația din România.

Pentru a risipi criticile venite din partea Uniunii Europene, primul-ministru Victor Ponta a anunțat că va pleca la Bruxelles pentru a se întâlni cu președintele Parlamentului Europen, cu președintele Consiliului European și cu președintele Comisiei Europene. El a încercat pe 10 iulie să elimine o altă îngrijorarea a partenerilor europeni: folosirea Monitorului Oficial în bătălia politică.

Ambasadorul american, Mark Gitenstein, salută pe 11 iulie decizia lui Victor Ponta de a convoca o sesiune extraordinară pentru legea referendumului.

Comisarul UE pe Justiție, Viviane Reding, exprimă starea de nemulțumire a celor din Uniune față de ce întâmplă în România.

Premierul Victor Ponta face la Bruxelles un pas în spate după întâlnirea avută cu președintele Parlamentului European, Martin Schulz. „Conform procedurilor referendumul trebuie validat de CCR. dacă 9 milioane de români se vor prezenta la vot, atunci Curtea Constituțională va valida acest referendum. rezultatul votului va rezolva disputele dintre partidele politice”, a spus Ponta. Întors în țară, premierul a declarat la Antena3 că nu s-a angajat la Bruxelles în privința vreunui prag pentru referendumul de demitere.

Viviane Reding a dat un nou avertisment pe 11 iulie: „văd un mare pericol în recentele evenimente din România care pot afecta integrarea deplină în Uniunea Europeană.

Nici socialiștii europeni nu au fost mai indulgenți cu schimbările din România. Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu va fi urmărit atent de către Comisia Europeană, pentru a elimina suspiciunile printr-o evaluare obiectivă, a anunțat, la Bruxelles, liderul Partidului Socialiștilor Europeni (PES), Serghei Stanișev, după întâlnirea cu premierul Victor Ponta.

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a declarat după întrevederea pe care a avut-o cu premierul Victor Ponta că „este profund îngrijorat de recentele evenimente din România, din punctul de vedere al independenței justiției și situației statului de drept.

În cazul întâlnirii avută cu comisarul European, președintele Comisiei, Jose Manuel Barroso i-a prezentat premierului Victor Ponta o listă cu îngrijorările Uniunii Europene. Primul-ministru s-a angajat să-i răspundă în scris. Documentul a fost prezentat în exclusivitate de Gândul.

Pe 12 iulie, guvernul german l-a convocat pe ambasadorul României la Berlin pentru a i se prezenta îngrijorarea „guvernului federal față de evoluția politică internă din România”.

„Din punctul de vedere al Guvernului Germaniei, măsurile luate de guvernarea Ponta în zilele trecute cu privire la limitarea competențelor Curții Constituționale, amânarea publicării deciziilor Curții Constituționale pun în pericol grav principiul separării puterilor în stat. Ambasadorului Comănescu i s-au transmis așteptările Guvernului german ca toate deciziile Curții Constituționale să fie publicate și puse în practică cu promptitudine”, se arată în comunicatul de presă publicat pe site-ul oficial al Guvernului de la Berlin cu privire la convocarea ambasadorului român.

Președintele Crin Antonescu și premierul Victor Ponta au declarat că nu există o listă cu cerințe ale Uniunii Europene, ci lista reprezintă doar teme de discuție între comisarul Barroso și premierul Ponta.

Liderii USL au anunțat că săptămâna viitoare Parlamentul se va reuni în sesiune extraordinară, în care va fi discutată legea referendumului. În acest moment sunt două variante posibile: Ordonanța Guvernului se transformă în lege și președintele este demis cu jumătate plus unu din numărul celor care se prezintă la referendum sau președintele interimar, Crin Antonescu, promulgă legea promovată de doi parlamentari USL, trecută prin filtrul Curții Constituționale, prin care președintele este demis cu jumătate plus unu din numărul celor care votează cu condiția ca la referendum să vină jumătate din cei prezenți pe listele electorale.

„Vom lua toate măsurile administrative și guvernamentale pentru a ne asigura că toate deciziile Curții sunt respectate și vom răspunde tuturor îngrijorărilor legitime exprimate de partenerii noștri europeni. Guvernul va organiza referendumul potrivit legii și deciziei Curții Constituționale„, a spus Ponta.