De ce a explodat bomba SIPA acum? O explicație a unei realități tabu în România ultimilor 27 de ani

Suspiciunea este întemeiată atâta vreme cât acest subiect rămâne unul tabu, fie că este vorba de politicieni, magistrați sau presă. Or, aici ar fi de menționat trei situații clare care nu ar fi trebuit să rămână fără consecințe având în vedere posibilele abuzuri grave, străine unui sistem democratic funcțional : 1) Dezvăluirea senină a fostului general SRI Dumitru Dumbravă potrivit căruia justiția este câmpul tactic al Serviciului; 2) Problema acoperiților din rândul magistraților, reclamată de vocile din sistem – și aici este de amintit șefa UNJR, Dana Gârbovan; 3) Problema protocoalelor dintre SRI și justiție.

Nu era de așteptat ca însuși SRI să vină să facă lumină în cazurile menționate, specificul nu-i permite până la urmă. Un răspuns era așteptat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, o instituție opacă total însă, care a clasificat la cel mai înalt nivel informațiile referitoare la subiect. Un alt răspuns ar fi trebuit să vină de la Parlament, cel care exercită, în teorie, controlul civil al serviciilor secrete. În practică însă acesta este unul inexistent, fapt reclamat cu insistență în ultima perioadă, de foști decidenți ai statului român, fostul președinte Traian Băsescu și fostul premier Călin Popescu Tăriceanu. Ambii au motive subiective, însă realitatea există, cei doi cunoscând sistemul, fiind printre beneficiarii de prim rang ai informațiilor.

Serviciu secret cu foști colaboratori ai Securității

Povestea SIPA începe în anii `90 când în subordinea Direcție Generale a Penitenciarelor a fost înființat Serviciul Independent Operativ(SIO) a cărui activitate viza obținerea de informații din mediul penitenciar, cu legătură la siguranța națională. În 1997, SIO se transformă în Serviciul Independent de Protecție și Anticorupție, unitate subordonată Ministerului Justiției.

Regulamentul de organizare, funcționare și atribuțiile SIPA au fost stabilite prin două ordine de ministru care nu apar a fi publicate, însă în 2001 într-o hotărâre de Guvern s-au specificat clar categoriile de informații pe care Serviciul le putea obține: acte de corupție din sistemul penitenciar și, important, orice alte informații obținute accidental și care se referă la acte de corupție ale persoanelor din adminitrație, justiție sau parchete. În 2004, SIPA se reorganizează devenind Direcția Generală de Pază și Anticorupție(DGPA). Atribuțiile rămân aceleași fiind, în fapt, o structură paralelă cu PNA la vremea respectivă, fapt remarcat în Rapoartele de țară ale Comisiei Europene care punea în discuție necesitatea unui serviciu militarizat în subordinea Ministerului Justiției.Tot rapoartele oficiale consemnau că, în 2005, 15% dintre angajații SIPA erau foști colaboratori ai Securității, procentul acestora fiind mult mai mare în trecut, respectiv 40% în 1997.

În urma presiunii publice, în 2006, DGPA se desființează la propunerea ministrului Justiției de la acea vreme, Monica Macovei. Potrivit hotărârii de guvern, documentele din arhivă trebuiau prelucrate și inventariate de o comisie specială și predate cu avizul conform al CSAT către Arhivele Naționale sau instituțiile din sistemul de apărare și siguranță națională, printre care și SRI.

Peste doi ani, în 2008, CSM la propunerea UNJR cere Ministerului Justiției prelucrarea în regim de urgență a arhivei SIPA, iar informațiile, care nu au fost valorificate administrativ sau penal, referitoare la magistrați să fie distruse. Distrugerea nu a fost însă confirmată oficial niciodată. Ce conțineau acestea? Judecătorul Cristi Danileț, care a făcut parte din prima comisie de inventariere, declara la vremea respectivă că ar fi vorba de note informative nesemnate din registrul bârfei, care ar distruge însă reputația oricărui magistrat din România dacă ar fi publicate.

Telegrama Wikileaks: Detalii despre viața sexuală și avorturi, folosite pentru șantaj

„Fondatorul SoJust Danileț (care a făcut parte din echipa lui Macovei) a spus consilierilor politici că SIPA era în esență serviciul propriu de informații al Minsterului de Justiție, care avea scopul de a spiona viețile private ale judecatorilor, procurorilor, oficialilor din instante și chiar a cetățenilor de rând. El a văzut dosarele care conțineau detalii despre relații sexuale ilicite ale unor judecători și procurori, chiar dosare medicale potrivit cărora unele judecatoare au facut avorturi. Era, a notat Danileț, o reîntoarcere la epoca Ceaușescu și era greșit să crezi că poți forța prin santaj judecătorii să se reformeze. Danileț a divulgat că, deși dosarele de dinainte de 2001 au fost distruse, Ministerul de Justiție a păstrat dosarele din 2001-2005, în doua încăperi mici accesibile Ministrului de Justiție”, se arată în telegramă.

„E îngrijorător dacă se putea întampla ca arhiva SIPA să fie folosită în scop de șantaj. O să dispunem un control să vedem care e situația cu această arhivă și vom vedea la fata locului cum putem determina dacă acuzațiile scrise în presă sunt valide sau nu. Dacă vom depista fapte de natură penală, atunci vom sesiza parchetul competent și vom lua toate măsurile administrative necesare”, invoca, ulterior, oficial posibilitatea șantajului fostul ministru al Justiției, Tudor Chiuariu.

La vremea respectivă, tabloul a fost completat de fosta președintă a AMR, Viorica Costiniu, care a declarat că fișetele cu arhiva SIPA ar fi fost „sparte, într-o noapte, pe vremea ministrului Macovei, fiind nevoie de intervenția Parchetului pentru constatarea unor posibile sustrageri de dosare”

Anul trecut, ministrul Justiției Raluca Prună a pregătit o hotărâre de guvern pentru reinventarierea arhivei SIPA și transferul informațiilor către instituții, asociațiile magistraților opunându-se vehement deciziei: „Intenția Guvernului de a transfera legal, inclusiv către actualele servicii de informații, aceste informații «de interes operativ», culese de agenții SIPA prin metode securistice de poliție politică și violare a drepturilor omului, este un atac la independența justiției și incalcă angajamentele luate de România înainte de integrarea în Uniunea Europeană”

Povestea continuă

Până acum, niciunul dintre aceste aspecte nu a fost lămurit oficial. În acest context, informațiile prezentate de Dan Andronic, potrivit cărora din arhiva SIPA au fost copiate documente și au fost sustrase„12-14 dosare” ale unor magistrați care ulterior au avansat pe scară ierarhică până la cel mai înalt nivel, capătă valență în puzzle-ul informațional care livrează imaginea toxică a unei cârdășii revanșarde dintre SRI și justiție, mai exact o parte dintre magistrați – judecători și procurori.

Va avea curaj cineva să tranșeze această situație? Iată cum s-a reacționat în cursul zilei, după textul publicat de Dan Andronic în EVZ.:

Monica Macovei, fost ministru al Justiție:Nu am primit niciun dosar din arhivaSIPA. Nu am fotocopiat niciun dosar din arhivaSIPA. Nu am sustras și distrus niciun dosarSIPA. Nu am avut nicio informație despre judecători sau procurori din dosareleSIPA. Eu am decis desființarea acestui serviciu secret, întrucât existau informații în spațiul public că făcea abuzuri. Justiția nu avea nevoie de un serviciu secret. Am decis să desființezSIPA, iar arhiva să fie inventariată și predată Administrației Penitenciarelor. Am fost singurul ministru care a decis desființarea unui serviciu secret.

Cătălin Predoiu, fost ministru al Justiției: „Raportul (comisiei de anchetă privind arhivaSIPA- n.r.) a fost trimis la CSAT. În timpul mandatului meu nu s-a intrat în arhivaSIPA, arhiva a rămas sigilată pe toată durata mandatului meu”

Cristi Danileț, judecător: „Nu am modificat, copiat sau divulgat vreo informație conținută în documentele din ArhivaSIPA. Monica Macovei este cea care a desființatSIPAși nu a avut nici o informatie despre magistrati. Imediat după preluarea mandatului în decembrie 2004, ministrul Macovei a numit un procuror la conducerea DGPA (fostaSIPA) și a dispus stoparea activității de strângere a informațiilor despre magistrați. Activitatea s-a redus doar la colectarea de informații vizând sistemul penitenciar. Noul director general al DGPA a prezentat un raport în comisiile de specialitate ale Parlamentului cu privire la activitatea acestui serviciu”

Tudorel Toader, ministru al Justiției:„Arhiva se află în păstrare. În prezent e securizată de ANP. Cine a făcut copii, va trebui să răspundă dacă informația se dovedește adevărată. Nu am cunoștință că s-ar fi copiat. După ce trec aceste zile voi vedea fizic această arhivă”

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier, președinte al Senatului: „Cel mai potrivit lucru ar fi că la ministerul Justiției se poate hotărî înființarea unei comisii de anchetă pe acest subiect și să vedem ce conțin aceste arhive pentru că ar putea să conțină date compromițătoare la adresa unor magistrați cu care aceștia ar putea să fie șantajați. Dacă vorbim de o independență autentică a magistraților, nu putem să fim convinși că acest lucru se realizează în practică atâta timp cât există un risc de genul celui pe care l-am enunțat ca ei să fie șantajați cu informații care au fost eventual sustrase din arhive”

Ovidiu Marincea, purtător de cuvânt al SRI:Serviciul Român de Informații nu a avut acces la arhivaSIPAniciodată.

Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, șef PSD: „O să fiu foarte scurt și o spun cu tot respectul cuvenit pentru cariera dumnealui și pentru pregătirea dumnealui (a lui Tudorel Toader, n.r.): dacă și în acest subiect legat de noul scandal, cel mai proaspăt scandal care a apărut acum cu arhiveleSIPA, dacă nu face nici măcar gestul de a desecretiza Raportul, atunci încrederea mea în dumnealui va fi aproape de zero”