DOSARUL SCHENGEN. Cum a ajuns România să fie prinsă între LUPTELE POLITICE de la București și Bruxelles. PLUS: Cu ce mandat merg negociatorii României la Bruxelles

DOSARUL SCHENGEN. Cum a ajuns România să fie prinsă între LUPTELE POLITICE de la București și Bruxelles. PLUS: Cu ce mandat merg negociatorii României la Bruxelles
Publicat: 03/03/2013, 20:35
Actualizat: 05/07/2016, 18:59

După ce Germania și-a anunțat oficial intenția de a bloca prin veto aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, dacă cele două state vor cere un vot în acest sens la Consiliul de Justiție și Afaceri Interne (JAI), care va avea loc între 7 și 8 martie, la Bruxelles, oficialii români anunță o schimbare de strategie în negocierile cu statele europene care se opun aderării – Germania și Olanda. România va cere celor două țări să își motiveze oficial refuzul, cu argumente care țin de legile și normele europene, lucru care le va pune în dificultate, pentru că România a îndeplinit toate criteriile oficiale de aderare la Schengen.

Sâmbătă, premierul Victor Ponta și ministrul de Externe lansaseră deja un anunț fără precedent: dacă România este respinsă din nou, Guvernul de la București va renunța la aderarea la Schengen ca politică de înaltă prioritate, pentru că procesul de aderare „nu mai este credibil”.

În prezent, România este prinsă într-un clinci. Dacă cere vot privind aderarea la Schengen, săptămâna viitoare la Bruxelles, se va lovi de un refuz oficial din partea Germaniei și a Olandei, lucru care ar fi mai rău decât o amânare, pentru că ar însemna că procedurile de aderare la Schengen ar trebui reluate. Dacă decizia se amână din nou, România ratează oricum aderarea la Schengen, în formă completă, în anul 2013, pentru că nu va mai fi posibilă o aderare parțială decât în luna octombrie.

Planul aderării României și Bulgariei la Schengen funcționează în două etape, așa cum au decis Franța și Germania în 2012: mai întâi deschiderea frontierelor aeriene și maritime, apoi deschiderea celor terestre. Tehnic, deschiderea frontierelor aeriene se poate face doar de două ori pe an, din cauza trecerii de la ora de iarnă la cea de vară și invers: o dată la sfâșitul lunii martie și a doua oară la sfârșitul lunii octombrie. Astfel, dacă România ratează termenul din martie pentru prima etapă, a doua etapă – cea a frontierelor terestre, poate intra în vigoare abia în 2014.

Surse oficiale, apropiate negocierilor, au explicat pentru gânduldecizia finală privind cererea României pentru un vot privind aderarea la Schengen va fi luată abia după negocierile de miercuri, de la Consiliul Reprezentanților Permanenți la UE (COREPER). Cu o zi înainte de Consiliul JAI, negociatorii români vor pune în fața Germaniei și Olandei ce opțiuni au. Dacă intenționează să respingă din nou România joi și vineri, aceste state vor trebui să dea explicații oficiale pe lege, lucru foarte dificil de argumentat. Dacă românii văd că Germania și Olanda sunt pregătite să își asume această provocare riscantă, România nu va cere vot oficial în Consiliul JAI, pentru a nu periclita procesul de aderare.

„Înainte de Consiliu, la COREPER-ul de miercuri, ne vom lămuri. Dacă după discuții constatăm că nu este întrunită unanimitatea pentru votul privind aderarea la Schengen, probabil că nu vom cere vot. Vom cere o dezbatere în care ei să își motiveze poziția de refuz„, au explicat sursele gândul.

Sursele gândul au mai explicat că ieșirea ministrului de Interne al Germaniei, în care acesta a anunțat că Germania își va folosi dreptul de veto, dacă România și Bulgaria vor cere vot privind aderarea la Schengen, este motivat de agenda electorală de la Berlin. De asemenea, și instabilitatea politică de la Sofia, unde guvernul a demisionat, iar populația protestează în stradă, cântărește în favoarea unei amânări a aderării celor două state la Schengen.

În Germania este an electoral, iar populația asociază subiectul Schengen cu imigrația. Contează poate și situația din Bulgaria, instabilitatea de acolo, europenii sunt foarte reticenți în astfel de situații. În rest, discuțiile din România sunt doar o abordare politică„, mai susțin sursele gândul.

Cum s-a ajuns la un nou blocaj pe Schengen: o poveste cu final așteptat

Oficial, România îndeplinește criteriile tehnice de aderare la Schengen încă de la începutul anului 2011. Cu toate acestea, state precum Olanda, Germania, Franța sau Finlanda s-au opus pe rând primirii României în Schengen, din considerente politice. Pentru aderare, este nevoie de un vot unanim în Consiliul JAI, astfel că fiecare stat are practic un drept de veto pe care nu i-l poate lua nimeni.

Olanda a fost statul care s-a opus de la bun început intrării României în Schengen, în principal pentru că fosta guvernare olandeză din care făcea parte și un partid de extremă dreapta se opunea migrației muncitorilor români și bulgari. Olanda a fost statul care a introdus condiționalitatea unui raport MCV pe Justiție pozitiv, pentru ca România să fie primită în Schengen, lucru care nu este prevăzut în procesul european de aderare și în nicio reglementare a UE.

Lucrurile s-au schimbat radical în luna iulie 2012, când noua guvernare USL, condusă de premierul Victor Ponta, a decis să îl suspende pe președintele Traian Băsescu și să promoveze modificări legislative majore, calificate de partenerii europeni drept încălcări ale principiilor statului de drept și ale democrației. Imediat după acest moment, Germania, care devenise un aliat al României în Schengen, promovând împreună cu Franța aderarea în două etape, a trecut de partea Olandei.

După un raport MCV pe justiție extrem de critic la adresa României, în vara lui 2012, s-a stabilit necesitatea unui raport suplimentar MCV, care a venit abia la sfârșitul lunii ianuarie 2013. Și acesta a fost negativ, din cauza deciziilor legislative promovate de USL – „superimunitatea” parlamentară, precum și a procesului de selecție a șefilor DNA și Parchetului General, astfel că Germania și Olanda au avut, în toată această perioadă, pretextul politic de a se opune aderării României la Schengen.

La începutul lunii februarie 2013, imediat după publicarea raportului MCV suplimentar, a devenit clar pentru oficialii de la București că aderarea la Schengen, la termenul din luna martie, este ca și ratată. Atunci, a început jocul politic intern prin care Palatul Cotroceni și Palatul Victoria au încercat să câștige puncte politice, pasând vina de la unul la altul. Gândul a descris acest proces drept Scandalul „Bilețelul de la Bruxelles”.

Președintele Traian Băsescu a fost primul care i-a sugerat premierului Victor Ponta să trimită o scrisoare oficialilor de la Bruxelles, în care să își asume termene fixe și clare când va rezolva problemele semnalate de raportul MCV pe Justiție. Victor Ponta nu i-a dat satisfacție președintelui și a venit cu o contraofertă, pe care a lansat-o nediplomatic, în compania președintelui CE Jose Manuel Barroso, fără să îl anunțe de intenția sa pe Traian Băsescu. Ponta a cerut o scrisoare semnată la comun cu Băsescu, în care să își asume aceste termene de rezolvare a problemelor privind justiția și statul de drept, pe care Băsescu să o ducă la Bruxelles. Președintele a refuzat. Schimbul de scrisori între palate nu a avut niciun rezultat concret, decât acela de a arăta că celebrul „Pact de coabitare” între Ponta și Băsescu există doar de formă.

România a cheltuit 1 miliard de euro pentru Schengen

România a investit în jur de 1 miliard de euro, mare parte bani europeni, pentru a îndeplini condițiile tehnice de aderare la Schengen. Banii au fost folosiți pentru securizarea și modernizarea frontierelor și a echipamentelor folosite, pentru a preveni traficul de persoane, imigrația ilegală și infracțiunile transfrontaliere, precum și pentru interconectarea sistemelor de date și structurilor care țin de Poliție.

Faptul că nu suntem încă în spațiul Schengen înseamnă că întreținerea și funcționarea acestor sisteme se face de la bugetul de stat al României, fără sprijin european.

Dacă România ar face parte din Schengen, ar însemna că cetățenii români nu vor mai fi controlați și opriți la granițele cu alte state Schengen, decât în situații speciale. Și, mai important, transporturile comerciale nu ar mai fi supuse controalelor la vămile de frontieră, lucru care ar elimina o mulțime de costuri și timp pierdut. Acestea nu sunt niște privilegii europene, ci niște drepturi pe care România, ca stat membru UE, ar trebui să le obțină pentru cetățenii săi.

La nivel instituțional, Poliția și vămile ar fi interconectate electronic cu toate celelalte autorități similare din statele Schengen, ceea ce ar face mult mai simplă urmărirea infractorilor și prevenirea criminalității transfrontaliere. România este deja integrată în sistemul SIS (Sistemul Informatic Schengen).

Astfel, apartenența la Schengen are atât o componentă care înlesnește libertatea de mișcare și de circulație pentru cetățeni, dar și una de întărire a securității și a siguranței publice în statele membre.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Foreign Affairs: Care este viitorul Rusiei. Cinci scenarii despre cum va arăta țara după Putin
De la Floreasca, l-au internat la Obregia. Mititelu Jr., mutat la 'Spitalul 9'! Ce au...
FOTO. Ioana Țiriac a făcut ravagii într-un costum de baie spectaculos!
Simona Halep revine în Spania! Sportiva din România va evolua la Madrid Open
Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a...
Ultimele cuvinte pe care Ana-Maria a reușit să le rostească mamei sale, înainte să fie...
Face furori la aproape 60 de ani! Vedeta curtată de toți bărbații are un fizic...
EXPERIMENT. Cum deosebim vopseaua naturală pentru ouă de cea clasică, plină de E-uri
"Am călătorit în timp". Profesor ieșit din comă a fost în anul 3906 și știe...
Ce au descoperit anchetatorii în mașina presupusului criminal din Orhei. Polițiștii au luat în calcul...
Poveştile de iubire care au rămas doar o amintire! Imagini tari cu Gina Pistol, Răzvan...
Poate fi anulat ITP-ul dacă mașina scoate prea mult fum?
Compania coreeană Hanwha vrea să înfiinţeze în România un hub industrial pentru Europa
Au editat ADN-ul uman cu Inteligența Artificială! Ce-a urmat este ULUITOR
Mașinile INTERZISE definitiv. Decizia finală a UE se aplică obligatoriu în România
Fenomen uluitor în România. Toți șoferii trebuie să-și spele mașinile
Luna plină din 24 aprilie influențează anumite zodii. Cine va cunoaște succesul după acest fenomen
Amenzi de 2900 de lei pentru ȘOFERII care fac această greșeală în trafic
Cum era Corneliu Vadim Tudor în rolul de părinte? Cum se impunea fostul politician în...
Câți bani a strâns Selly până acum: "Până la 18 ani am cheltuit foarte mulți...
BANCUL ZILEI. Bula îsi întreabă dirigintele: - Dom’ profesor, care e diferența dintre bărbați și...
Test de cultură generală. Cât de veche este specia Homo sapiens?