Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății în GUVERNUL PONTA II, tatăl taxei pe viciu

Eugen Nicolăescu este ministrul Sănătății în GUVERNUL PONTA II. Deputatul PNL nu este străin de această funcție. El a mai fost șeful Sănătății în perioada 2005-2008, în Guvernul Tăriceanu, după ce prof. dr. Mircea Cinteză și-a dat demisia din această funcție.

De-a lungul timpului, Nicolăescu s-a remarcat prin atacurile susținute la adresa președintelui Traian Băsescu, unul dintre ele soldându-se cu un proces intentat de șeful statului.

Analizele lui Nicolăescu – costuri de 171 de milioane de euro pentru minister

În perioada mandatului său, membru PNL a inițiat „Programul de evaluare a stării de sănătate a populației”, finanțat integral de Ministerul Sănătății Publice, care a început pe data de 1 iulie 2007 și s-a încheiat pe data de 31 decembrie 2008. Prin acest program românii au beneficiat gratuit de o consultație clinică și un set de analize (maximum nouă), pentru a depista eventuale afecțiuni cardiace, hepatice, renale, diabet sau anemii. Investigațiile au fost stabilite de către medicul de familie în urma unui examen clinic. Dacă în urma acestor examene medicul de familie suspecta existența unei boli, pacientul urma să fie trimis la un medicul specialist. Datele transmise de instituție la vremea respectivă au arătat că peste 60% din populația României s-a prezentat la medicul de familie.

Acest program a fost criticat de Ion Bazac, succesorul lui Nicolăescu la Sănătate. Bazac declara în 2009 că ministerul a cheltuit în perioada 1 iulie 2007 – 31 decembrie 2008 în jur de 171 de milioane de euro pe programul de analize gratuite, susținând că banii au fost aruncați. „S-a cheltuit o sumă considerabilă pentru a nu se afla nimic (…). Cu fondurile cheltuite doar într-un an s-ar fi putut realiza un program național de screening și prevenție pentru cancerul de col uterin pe o perioadă de patru ani”, a spus Ion Bazac la acea vreme.

Nicolăescu, în atenția DNA în dosarul „Loteria”

Eugen Nicolăescu s-a aflat în atenția Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în dosarul „Loteria Națională” în aprilie 2008. Liberalul a declarat în acea perioadă, pentru Mediafax, referindu-se la informațiile privind cercetarea sa de către DNA, că această instituție dovedește că face poliție politică și că este neprofesionistă pentru că nu poate fi acuzat un om prin mass-media. „DNA dovedește că face poliție politică. Modul în care se comportă este neprofesionist, deoarece nu poate fi acuzat un om prin mass-media. Informațiile transmise sunt confuze și dubioase. Când voi intra în posesia unei informații complete și concrete voi putea să comentez și să-mi dovedesc nevinovăția”, a menționat Nicolăescu.

Nicolăescu despre taxa coplată și taxa pe fast-food

În perioada mandatului său s-a introdus și taxa pe viciu, care i-a vizat pe fumători și consumatorii de băuturi spirtoase. În 2007, Nicolăescu a precizat că datorită introducerii acestei taxe ministerul Sănătății și-a dublat suma acordată de la buget instutiției, încasându-se astfel, într-un singur an peste 450 de milioane de euro.

Chiar dacă mandatul de ministru s-a încheiat în anul 2008, PNL-istul a continuat să se implice în acest domeniu. În 2009, acesta afirma despre legea coplății că introducerea acesteia reprezenta, la momentul respectiv, „o metodă de a smulge bani de la populație” pentru finanțarea sistemului sanitar. „Coplata de către persoanele asigurate ar trebui să reprezinte doar diferența dintre valoarea reală a prestațiilor medicale de care beneficiază și sumele achitate prin sistemul de asigurare medicală, dar așa cum a gândit-o actualul Guvern este o încercare de a băga mâna în buzunarul bolnavului, de a pune încă un bir, nereglementat în Codul fiscal”, a declarat Eugen Nicolăescu, la vremea respectivă.

Potrivit acestuia, deși coplata este practicată și în alte state și în principiu nu trebuie respinsă, introducerea ei în acest moment în România este inoportună, întrucât nu există condițiile necesare. „Sistemul sanitar de la noi nu dispune de un sistem informatic integrat, legat, într-o concepție unitară, care să urmărească informațiile circuitului card pacient, medic de familie, medic specialist de ambulatoriu, medic specialist din spital, farmacie. Abia când va exista acest sistem informatic se va putea introduce co-plata în mod justificat și controlat”, a explicat Nicolăescu.

Acesta nu a fost singurul proiect al ministerului Sănătății pe care Eugen Nicolăescu l-a considerant neadecvat, deși nu mai era la conducerea acestei instituții. Acesta nu a susținut taxa pe fast-food, despre care spunea, la începutul anului 2010, că nu rezolvă problemele din sănătate ci va crește doar fiscalitatea. „Din păcate, această abordare este simplistă față de cele două teme importante: finanțarea sistemului de sănătate și prevenirea unor boli cronice”, a adăugat Eugen Nicolăescu. El a mai spus că este dovedit științific că există o relație directă între consumul de alcool și fumat și producerea unor afecțiuni grave, dar nu este o relație de cauzalitate directă între consumul unui anumit tip de aliment și anumite afecțiuni. „De aceea, a fost relativ simplu să se poată suprataxa alcoolul sau tutunul și aproape imposibil să se suprataxeze corespunzător produsele alimentare”, a precizat Nicolăescu, în 2010.

Lupta anti-Băsescu

Încă din primul său mandat de ministru al Sănătății, Eugen Nicolăescu a dus o luptă împotriva președintelui Traian Băsescu. La jumătatea anului 2007 liberalul a spus despre șeful statului că „suferă de mai multe boli din categoria celor psihice„.

În urma acestei afirmații, Traian Băsescu l-a dat în judecată pe Nicolăescu, solicitând daune morale de 50.000 de lei. Liberalul nu a stat cu mâinile în sân și a trecut la contra-atac, dându-l și el în judecată pe Traian Băsescu, cerându-i daune simbolice de 1 leu.

Lupta anti-Băsescu a lui Eugen Nicolăescu a continuat și după ce acesta nu a mai fost ministru al Sănătății. În campania de referendum pentru demiterea președintelui desfășurată în luna iulie 2012, liberalul a spus despre șeful statului că este un „președinte ilegitim” care nu are rațiune politică, ci doar un „spirit de vendetă”.