EXCLUSIV. România riscă să piardă din nou trenul Schengen. Oficial UE pentru Gândul: Nu s-au făcut progrese care să schimbe poziția țărilor ce se opun aderării

Intrarea României în Schengen este pe punctul de a fi amânată din nou, fără un termen precis. După devansarea deciziei pentru septembrie 2012 și apoi pentru martie 2013, în Comisia Europeană s-au pregătit deja pârghiile pentru ca aderarea să nu aibă loc mai devreme de toamna anului viitor, au declarat pentru gândul surse diplomatice. Raportul care ar putea pune noi bariere României și Bulgariei, dincolo de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) din Justiție invocat deja Olanda și de Germania, se va afla joi pe masa Consiliului pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), la Bruxelles.

Este vorba despre raportul privind guvernanța Schengen, elaborat de Comisia Europeană (CE), în care se menționează că experții CE vor continua monitorizarea frontierelor României și Bulgariei, ca măsuri suplimentare convenite în martie în Consiliul European, fără a se preciza însă vreun termen. România și Bulgaria susțin că toate aceste condiții tehnice au fost deja depășite. Dacă vor trece însă în această formă de Consiliul JAI, mențiunile CE oferă un nou pretext statelor membre să blocheze intrarea în Schengen a României și după luna martie 2013, indiferent de raportul suplimentar pe Justiție.

În aceste zile, oficialii români duc negocieri intense pentru a elimina sau a modifica această mențiune din raportul privind guvernanța Schengen. Cu toate acestea, Marian Tutilescu, secretar de stat și șeful Departamentului Schengen din Ministerul de Interne, a explicat pentru gândul că nu se pune problema unei noi amânări din cauza amintită și că România și Bulgaria vor anexa o minută la concluziile Consiliului JAI de la sfârșitul săptămânii, prin care monitorizările suplimentare la frontiere vor fi stopate.

Paragraful care bagă în ceață aderarea la Schengen

Subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen nu se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI, programat pe 6-7 decembrie la Bruxelles, a confirmat pentru gândul Nikos Christodoulides, purtătorul de cuvânt al Președinției cipriote a UE.

De altfel, România evită să ridice problema aderării la spațiul Schengen la acest Consiliu, pentru că știe că nu ar avea rost, atâta timp cât Germania și Olanda au stabilit că așteaptă raportul suplimentar pe Justiție, din cadrul MCV, a explicat pentru gândul chestorul șef Marian Tutilescu.

Pe agenda Consiliului JAI apare însă Raportul semestrial de funcționare a spațiului Schengen în ansamblu, după monitorizarea statelor între 1 martie și 31 octombrie 2012.

Surse diplomatice au explicat pentru gândul că în acest raport apare și un paragraf în care sunt menționate Bulgaria și România. Acesta face trimitere la o serie de măsuri suplimentare convenite în martie cu Consiliul European, concluzia Comisiei Europene fiind că monitorizarea acestora va continua.

Paragraful pune probleme în condițiile în care România intenționa să introducă subiectul în Consiliul European din 13-14 decembrie cu scopul de a include în concluziile summitului faptul că sub aspect tehnic condițiile de aderare au fost îndeplinite. Dacă ideea monitorizării pe Schengen va fi agreată în JAI, la summitul UE se poate obține cel mult o menționare a îndeplinirii criteriilor tehnice sub rezerva monitorizării în continuare, susțin sursele citate.

Reprezentanța României la UE, care a trimis luni la București o informare referitoare la acest raport, a încercat să negocieze scoaterea paragrafului înainte de Consiliu. Tot ce s-a obținut însă până la acest moment este susținerea din partea Președinției cipriote, care se încheie la finalul lunii.

Tutilescu: „O să spunem că aceste măsuri au fost deja implementate și că orizontul lor de realizare a fost luna septembrie”

Monitorizările suplimentare la nivelul frontierelor UE au fost stabilite în martie 2012, la cererea Consiliului European. Olanda a cerut în mod special să participe cu experți raportori la evaluările care au avut loc la frontierele României și Bulgariei. Din martie până acum au avut loc peste 10 misiuni de monitorizare din partea Frontex, agenția europeană care se ocupă cu monitorizarea frontierelor UE. Toate rapoartele au fost pozitive față de România, a explicat pentru gândul Marian Tutilescu.

„Aceste misiuni suplimentare de monitorizare a frontierelor au fost gândite să se desfășoare până în septembrie, momentul la care se spera obținerea unei decizii privind aderarea. Dintr-o eroare, în raportul Comisiei (Raportul de guvernanță Schengen, realizat de Comisia Europeană – n.r) au fost preluate pur și simplu. Nu ne deranjează. Ca principiu, o să avem o poziție prin care să spunem că aceste măsuri au fost deja implementate și că orizontul lor de realizare a fost luna septembrie”, a declarat Marian Tutilescu, pentru gândul.

Cu toate acestea, oficialii români duc încă negocieri pentru a contracara o posibilă portiță ce ar putea bloca în continuare România pe calea către Schengen.

„Se mai încearcă pe 5 decembrie un compromis. Dacă nu se reușește, se va adopta la Consiliu o minută, care produce efectele unei acceptări (a eliminării acestei prevederi – n.r) de către toate statele membre. Avem așteptarea că minuta va fi acceptată, s-a negociat pentru acest lucru„, spune responsabilul din MAI privind aderarea la Schengen.

Marian Tutilescu susține că nu există riscul unei noi amânări a deciziei privind aderarea României la Schengen, din cauza acestei prevederi privind continuarea monitorizărilor suplimentare la frontiere. Potrivit acestuia, misiunile respective nu au un termen fix până la care pot fi realizate și trebuie să ia sfârșit atunci când se va decide data la care România intră în Schengen.

Astfel, secretarul de stat menține orizontul de așteptare la prima decadă a lunii martie 2013, pentru aderarea la Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Aderarea propriu-zisă ar putea să aibă loc tot în luna martie, până la sfârșitul lunii, atunci când are loc trecerea la ora de vară, consideră oficialul din MAI. Aderarea României la spațiul Schengen cu frontierele aeriene poate avea loc doar în două momente ale anului, din cauza schimbării orei vară-iarnă: în martie sau în octombrie.

MAE schimbă „aderarea în martie” cu „aderarea cât mai curând posibil”

Înainte de apariția acestui raport, ministrul de Externe, Titus Corlățean, anunța săptămâna trecută în cotidianul austriac Der Standard că „ne așteptăm la summit-ul din decembrie la un sprijin pentru o primă decizie pozitivă, astfel ca la summit-ul UE din martie să se decidă intrarea cu granițele aeriene și maritime. Și apoi în etapa a doua, până la sfârșitul anului viitor, să se finalizeze aderarea la Spațiul Schengen”.

Astăzi, MAE și-a nuanțat poziția. La solicitarea gândul de a preciza dacă își menține predicțiile privind calendarul aderării, ministrul de Externe a înlocuit termenele precise cu „aderarea cât mai curând posibil”.

„România continuă demersurile diplomatice și este în contact permanent cu toți actorii implicați în proces pentru adoptarea unei decizii pozitive cât mai curând posibil. În acest sens, avem sprijinul Comisiei Europene și angajamentul ferm al Președinției cipriote a UE. Totodată însă, după cum vă este cunoscut, există anumite state membre care, la acest moment, nu sunt in măsură să sprijine o decizie pozitivă privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen”, a transmis MAE, adăugând că subiectul va fi pe agenda delegației române „inclusiv în cadrul contactelor din marja reuniunilor de la Bruxelles din această lună„.

Oficial UE: „Din octombrie nu s-a făcut niciun progres semnificativ”

Președinția cipriotă, invocată de MAE ca susținător, mai are însă doar câteva zile de mandat. Mai mult, purtătorul de cuvânt al acesteia a admis, pentru gândul, că subiectul rămâne în mâna Irlandei, care preia președinția UE în primul semestru din 2013.

„Președinția Cipriotă a raportat statelor membre implementarea măsurilor suplimentare cerute în Consiliul European din martie și a distribuit o prezentare generală privind implementarea acestora care a arătat că ambele țări au făcut progrese semnificative. Din octombrie nu s-a făcut însă niciun progres considerabil în privința schimbării poziției țărilor care se împotrivesc accesului celor două țări în Schengen în 2012. Se știe că o decizie în Consiliu are nevoie de unanimitate, ceea ce la momentul acesta nu se poate realiza. Acest subiect va fi preluat de Președinția Irlandeză”, a spus Nikos Christodoulides.

Un semnal important va fi dat și de Raportul suplimentar privind MCV, care se referă strict la respectarea principiilor statului de drept, pe care Comsia Europeană urmează să îl facă public după alegerile de la București. Până acum, problemele din justiție au fost invocate de Olanda și de Germania ca argument principal pentru a-și justifica opoziția față de intrarea României și a Bulgariei în Schengen.