Guvernul a șters oficial datoriile Rompetrol. Statul va încasa în total 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat compania

Redactor:
Anca Simina
Guvernul a șters oficial datoriile Rompetrol. Statul va încasa în total 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat compania
Memorandumul Rompetrol a fost aprobat miercuri prin Hotărâre de Guvern

După aproape un de tergiversare între Palate, memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group pentru stingerea datoriilor fostei rafinării Midia Năvodari, în jurul căreia omul de afaceri Dinu Patriciu și-a construit în anii 2000 afacerea, a fost aprobat miercuri prin Hotărâre de Guvern.

Premierul Victor Ponta și-a pus astfel semnătura pe actul normativ  prin care statul va încasa efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003. Cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acționar în companie, va scoate în următorii ani profit și cu7 promisiunea unui Fond de investiții din partea kazahilor.

„Hotărârea este finalizată cu observațiile de la Finanțe și de la Justiție, dar facem cum a spus Curtea Constituțională. Vreau să dăm un semnal clar că salvăm investițiile în România”, a spus Ponta, evitând astfel să își asume ca un eșec încercarea de a trece Memorandumul prin lege, cu votul Parlamentului. Niciun oficial al Guvernului nu a dorit însă să ofere vreo explicație legată de aceste observații care ar însoți avizele miniseriale.

Astfel, dacă Guvernul Năstase a creat fereastra legală prin care Rompetrol a primit o poziție mai avantajoasă decât statul care l-a creditat, dacă Guvernul Boc a pus polițiști fătră atribuții legale „să negocieze”, Guvernul Ponta închide subiectul fără a pune pe masă ce compensații realiste s-au negociat concret cu oficialii kazahi în contul celor 400 de milioane rămase. Calculul actualei puteri ar fi, potrivit explicațiilor fostului șef al OPSPI, Gabriel Dumitrașcu, cel care a semnat acordul, gaz kazah ajuns în România la un preț mai mic, prin conductele Gazprom.

Hotărârea de Guvern, la presiunea CCR

„Se sting, pe cale amiabilă și reciproc avantajos, litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată dintre Ministerul Finanțelor Publice și The Rompetrol Group N.V. De asemenea, The Rompetrol Group N.V. se angajează ferm să achiziționeze un număr de acțiuni emise de Societatea „Rompetrol Rafinare” S.A. Constanța, reprezentând 26,6959 % din capitalul social în schimbul a 200 milioane dolari SUA și obligația corelativă a părții române de a oferi spre vânzare aceste acțiuni.Totodată se reglementează principiile referitoare la înființarea, organizarea și funcționarea unui fond de investiții în sectorul energetic sub forma unei societăți pe acțiuni la care aportul The Rompetrol Group N.V. va fi de 150 milioane dolari SUA și o cotă de participare la capital de 80%, statul român urmând să dețină o participație de 20%”, a rezumat Guvernul, la finalul ședinței.

Decizia Guvernului vine după ce, la finalul anului trecut, Curtea Constituțională a declarant neconstituțională încercarea Executivului și a Parlamentului de a trece acordul cu kazahii prin lege. În motivarea deciziei luate pe 21 noiembrie, dar publicate o lună mai târziu, pe 21 decembrie în Monitorul Oficial, judecătorii arată că Parlamentul a încălcat Constituția intrând în jocul Guvernului și aprobând Memorandumul cu Rompetrol prin lege și  îi semnalează premierului, jurist de profesie, „lacune în înțelegerea instituțiilor de drept” prin inițierea proiectului de lege în această formă.

Concret, Curtea Constituțională susține că termenii în care s-a semnat acordul conduc la concluzia că acesta este un contract de stat și nicidecum un memorandum. În aceste condiții, Parlamentul s-a substituit Guvernului adoptându-l și a încălcat principiul că „nimeni nu este mai presus de lege” votând un act normativ pentru un caz individual.

Judecătorii, care au luat cu majoritate de voturi această decizie îi răspund de altfel și lui Victor Ponta, care a susținut public că, odată atacat memorandumul la CCR, există riscul întrării în insolvență a rafinăriei Rompetrol. „Decizia Curții Constituționale nu va produce niciun efect asupra existenței, conținutului și efectelor juriduce pe care contractul de stat le produce între părțile semnatare”, arată Curtea, dându-i premierului și soluția rapidă pentru a-și pune în praactică ceea ce a negociat cu kazahii: hotărârea de Guvern.

Ce prevede Memorandumul

Memorandumul cu Rompetrol pentru stingerea litigiului și, implicit, ștergerea datoriilor istorice ale companiei în contul unor investiții promise, a fost semnat în februarie 2013, statul fiind reprezentat de OPSPI.

În ianaurie 2013, Victor Ponta i-a dat afacerea Rompetrol pe mână ministrului pentru Energie, Constantin Niță. Pe 15 februarie se semna un acord cu KazMunaiGaz, iar trei zile mai târziu se suspenda procesul intentat de statul roman în 2010 pentru recuperarea datoriilor.

Pe scurt, statul a acceptat să vândă 26% din pachetul său cu 200 de milioane de dolari, luându-și măsuri de precauție ca restul de 18% să nu poată fi diluat de KazMunaiGaz timp de 3 ani.

Ca o compensație, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiții comun kazaho-român care să susțină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susțin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiții de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la Midia și câteva sute de noi benzinării.

În afacerea fondului, profitul va reveni în primă fază exclusiv KazMunaiGaz, până la recuperarea celor 180 de milioane. Surse guvernamentale au explicat pentru gândul că în calculele de la Palatul Victoria ar intra înființarea unei companii botezate provizoriu „RomKaz” în care Rompetrol și KazMunaiGaz să fie parteneri 50%-50% și să se impună astfel în regiune. Prin această companie ar fi plănuită și legarea României la conducta SouthStream, un alt proiect aflat deocamdată pe hârtie, printr-o prelungire din Bulgaria la Negru Vodă, construită cu bani din Kazahstan.

Cronologia unei afaceri

Octombrie 2003 – Prin ordonanța OUG 118/ 2003, Guvernul Năstase reglementează subscrierea integrală de către statul român a tututor obligațiunilor Rompetrol Rafinare (RRC) rezultate din conversia unei creanțe a rafinăriei Petromidia, în valoare totală de 570,3 milioane euro (aproximativ 762 de milioane de dolari), cu scenadența în 7 ani.

August 2007 – Omul de afaceri Dinu Patriciu vinde 75% din grupul Rompetrol, implicit Rompetrol Rafinare, companiei de stat din Kazahstran, KazMunaiGaz, contra sumei de 2,7 miliarde de dolari. 1 miliard, s-a estimat la acea vreme, ar fi fost prețul plătit pentru rafinăria în jurul căreia era construită întreaga afacere.

2003-2009 – Grupul Rompetrol plătește dobânzile la termen. În total, 249 de milioane de dolari, după cifrele ANAF.

August 2010 – The Rompetrol Group N.V. achită 54 de milioane de euro (în jur de 70 de milioane de dolari) statului român, în contul datoriei

Septembrie 2010 – Rompetrol majorează capitalul, apoi convertește datoria rămasă într-un pachet de 44,6% din acțiuni, statul pierzând în acest fel pachetul majoritar pe care miza. Cu câteva zile înainte, ANAF pune sechestru pe activele Rompetrol, menținut și în prezent.

Octombrie 2010 – Cu mandat de la Emil Boc, ANAF dă în jdecată Rompetrol, reclamând recuperarea integrală a celor 570,3 milioane euro.

Iunie 2011 – Tribunalul Constanța respinge acțiunea. ANAF face recurs.

Februarie 2013 – OPSPI acceptă vânzarea unui pachet de 26,69% la prețul de 200 de milioane de euro, cu asigurarea că restul de 18% nu vor fi diluate timp de 3 ani și cu negocierea unui fond de investiții cu KMG. La termenul stabilit la trei zile după semnarea înțelegerii, statul cere la Curtea de Apel Constanța suspendarea procesului ca urmare a soluționării diferendului pe cale amiabilă.

Mai 2013 – legea care parafează acordul este adoptată în Camera Deputaților (21 mai 2013 – din 326 de deputați, 233 votează pentru: PSD, PNL, PC, minoritățile și Dan Cristian Popescu de la Forța Civică) și în Senat (28 mai 2013 – 83 de voturi pentru, 8 contra și 4 abțineri), dar este întoarsă de președintele Băsescu la reexaminare.

2004-2012 – obligațiile fiscale achitate de Rompetrol la bugetul de stat sunt de 24.312.276.819 lei, din datele ANAF.Totodată, Guvernul ia în calcul, în nota explicativă a memorandumului că, „după data anulării creanțelor” echivalentul în dolari a sumei achitate cu titlu de obligații bugetare „se ridică la aproximativ 8.673 milioane de dolari„, luând ca sursă datele Rompetrol Rafinare.

Inchide