Guvernul cheamă MINERII ca să-i salveze creșterea economică

Redactor:
Clarice Dinu
Guvernul cheamă MINERII ca să-i salveze creșterea economică
După ce președintele Traian Băsescu le-a tăiat elanul creșterii economice de 3,5-4% în 2012, miniștrii în frunte cu premierul Emil Boc s-au repliat rapid.

După ce președintele Traian Băsescu le-a tăiat elanul creșterii economice de 3,5-4% în 2012, miniștrii în frunte cu premierul Emil Boc s-au repliat rapid. Previziunile optimiste asumate public au fost înlocuite cu analize prudente, în care evoluțiile economice internaționale și situația din Grecia și-au făcut loc în discurs. Ministrul Finanțelor spune negru pe alb că soluția pentru a salva creșterea economică este „zona de minerit”.

În timp ce membrii Guvernului arată cu degetul spre FMI când vine vorba despre a anunța o estimare oficială privind creșterea economică de anul viitor, economiștii atrag atenția că bugetul este mai bine să fie fundamentat pe estimări mai pesimiste.

Președintele a declarat luni, în timpul ceremoniei de depunere a jurământului de către noul ministru al Muncii, Sulfina Barbu, că bugetul pentru anul 2012 trebuie să ia în calcul o creștere economică de 2 – 2,5%, iar Guvernul să nu își facă „iluzia creșterii economice de 3,5 – 4%” pentru anul viitor dacă nu iau „și măsuri majore de deschidere de exploatări de metale”.

Cabinetul Boc așteaptă misiunea FMI pentru a afla cât va fi creșterea economică în 2012

Venit, marți, în parlament la votul pentru înființarea Ministerului Afacerilor Europene, Emil Boc s-a ferit să avanseze procentul de creștere economică pe care cabinetul său îl are în vedere în fundamentarea bugetului pe anul viitor, invocând evaluările pe care trebuie să le facă cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială.

„Am reușit să stabilizăm țara și să pornim pe drumul creșterii economice, 1,5% anul acesta, și vom avea la sfârșitul lunii octombrie evaluarea împreună cu Comisia Europeană, cu FMI, cu Banca Mondială privind prognoza de creștere economică pentru anul 2012 în raport cu care vom veni în fața dumneavoastră cu proiectul de buget. Vreau să fiți siguri că la Palatul Victoria este un Guvern responsabil”, le-a spus șeful guvernului parlamentarilor.

Nici ministrul de Finanțe Gheorghe Ialomițianu nu a prezentat un procent concret luat în calcul, păstrând însă un ton optimist. „Sunt soluții pentru a asigura o creștere economică de peste 3% dacă banii vor merge în investiții sau ne orientăm către zona de minerit”, a declarat Ialomițianu, pentru gândul. El a precizat că în ultima scrisoare de intenție convenită cu FMI se vorbește despre o creștere de 3,5-4%, iar o reevaluare nu poate fi făcută decât după consultarea partenerilor financiari ai României. Cât privește impactul pe care situația din Grecia îl va avea asupra României, ministrul de Finanțe s-a declarat încrezător că aceasta „va duce mai departe acordul cu FMI” și nu se poate vorbi acum despre faliment.

Evoluțiile din Grecia, dar și din UE în ansamblu, pot afecta și România, a fost de părere ministrul Economiei Ion Ariton, care s-a ferit însă să facă o previziune. „Anul acesta ne dorim și sunt convins că va rămâne o creștere de 1,5%, iar pe prognoza anului viitor vom avea o discuție la sfârșitul lunii octombrie când o să putem să anunțăm un procent exact al analizei economice, ținând cont în principal nu neapărat de economia românească, ci de ceea ce se întâmplă în comunitatea europeană. Știți foarte bine că unul dintre motoarele puternice ale creșterii economice a fost exportul și în situația în care piețele din UE vor avea probleme, mici turbulențe, probabil vom fi și noi afectați și trebuie să refacem niște calcule exacte asupra procentelor. Situația din Grecia și UE ne poate influența”, a declarat Ariton, pentru gândul.

Revizuirea prognozei de creștere economică pentru 2012 nu este exclusă de ministrul Mediului Laszlo Borbely, în condițiile în care, spune el, aceasta depinde „de discuțiile din cadrul UE de o revizuire generală la nivelul Uniunii a creșterii economice”.

„Din păcate suntem legați nu numai de ceea ce poate România, suntem legați de piețele europene. Din acest punct de vedere este o problemă deschisă (…) Evident că situația din Grecia poate influența, pentru că suntem legați unii de alții și dacă sunt cheltuieli mai mari la nivelul UE în ceea ce privește unele țări, aceste lucruri influențează și România”, a declarat Borbely, pentru gândul. Ministrul Mediului a adăugat că așteaptă ca Ministerul de Finanțe să vină în octombrie „cu noile cifre”. „În funcție de creșterea economică prognozată trebuie să vedem ce facem cu banii, unde îi vom da, bani mai mulți pentru investiții și mai puțini pentru funcționarea aparatului de stat care trebuie în continuare restructurat”, a mai spus Borbely.

Abia validat de Parlament, ministrul Afacerilor Europene Leonard Orban a invocat fondurile europene ca fiind un motor de creștere economică. „Am explicat că dacă nu încercăm să facem ceva, dacă nu luăm măsurile acum, România va pierde o sumă enormă – 6,7 miliarde de euro, iar efectul cel mai dur îl vom simți în 2013. Sunt tot mai mulți prim-miniștri din țările europene care spun că o parte din creșterea economică vine din utilizarea fondurilor comunitare”, a spus Orban.

Economiștii: Creșterea economică din 2012, atâta câtă va fi, nu se va resimți în buzunare

O creștere economică mai mică decât cea estimată înseamnă, în mod normal, venituri mai mici la bugetul de stat, ceea ce ar putea pune Guvernul în situația fie de a tăia din nou din cheltuieli fie de a încerca majorarea veniturilor. „Este esențial când faci prognozele pentru fundamentarea bugetului să fii puțin mai pesimist. Este mai prudent să te bazezi pe o creștere economică mai mică”, a declarat pentru gândul Lucian Anghel, economist-șef BCR. El a precizat că în cazul în care veniturile la bugetul de stat nu vor crește pe măsura așteptărilor, ar putea fi nevoie de noi ajustări. „Nu cred însă că vor fi majorate taxele mari, respectiv TVA și cota unică. Se poate revizui însă politica de cheltuieli”, spune el.

În ceea ce privește efectul direct, asupra populației, al unei creșteri economice mai mici decât se estima inițial, economistul susține că acesta va fi că, per total, nu se va resimți, în mod concret, o îmbunătățire a nivelului de trai, respectiv nici venituri mai mari, nici o creștere semnificativă a numărului de noi locuri de muncă disponibile.

„Nu cred că mai este cazul ca Guvernul să apeleze la noi măsuri de austeritate. Cred că ar fi suficient să se prioritizeze, la modul real, investițiile care pot aduce beneficii reale economiei, care să creeze noi locuri de muncă și să atragă investiții străine directe”, ne-a declarat el.

Întrebat de ce membrii Guvernului Boc așteaptă misiunea FMI la București pentru a anunța o cifră concretă când vine vorba despre previziunea de creștere economică pentru anul viitor, Anghel a răspuns că acest lucru este normal, dat fiind acordul semnat între cele două părți, dar și faptul că, până acum, prognozele FMI și CE s-au dovedit a fi mai aproape de realitate.

COMENTEAZĂ ACEASTĂ ȘTIRE ȘI PE PAGINA FACEBOOK GÂNDUL

Inchide