PONTA – 3 ANI. Pentru proastă guvernare

Redactor:
Clarice Dinu
EXCLUSIV

Cu un ecuson în piept pe care scria „3 ani”, Victor Ponta a fost one man show-ul pus în scenă la 3 trei ani de la preluarea guvernării, bilanțul așteptat al realizărilor la Palatul Victoria fiind înlocuit de un „jurnal de război” cu Traian Băsescu, plătirea polițelor fostului său partener din USL, Crin Antonescu și, pentru final, un obiectiv „parțial realizat”  – „USL a promis – Băsescu și Udrea la închisoare”.

Un bilanț la rece al celor 1.095 de zile de guvernare, care se împlinesc pe 7 mai, este departe însă de promisiunile pe care Victor Ponta le-a făcut la momentul în care USL reușea, în premieră pentru România, să-și impună majoritatea prin adoptarea unei moțiuni de cenzură. 

Pe valul de profundă nemulțumire legată de tăierile financiare impuse în 2010, doi ani mai târziu, imediat după preluarea guvernării, Victor Ponta  a contabilizat entuziasmul reîntregirii salariilor bugetarilor, măsură programată însă de guvernul Ungureanu, printr-o acțiune îndreptată direct împotriva lui Traian Băsescu. Pe fondul optimismului schimbării unui regim perceput ca opresiv la vremea respectivă, suspendarea președintelui a avut un impact redus în privința efectelor la nivelul opiniei publice din România, chiar dacă aceasta avea să fie una dintre cele mai dure lovituri date statului de drept nu atât ca procedură în sine, cât prin modul în care a fost transpusă în practică. De altfel, în vara lui 2012, la doar o lună de la preluarea guvernării avea să fie încălcată prima promisiune a guvernului condus de Victor Ponta.

„Referitor la continuarea mecanismului de cooperare și verificare și a reformelor în justiție. Este un angajament asumat de România la care Uniunea Social-Liberală a pus de fiecare dată umărul în Parlament atunci când fosta majoritate nu funcționa și am stabilit în programul de guvernare cu viitorul ministru al justiției, domnul Corlățean, să acordăm toată atenția și să facem toate eforturile, începând poate chiar de mâine, cu votul din plenul Camerei Deputaților pentru a ne respecta angajamentele și pentru a dovedi faptul că ne dorim în România o justiție corectă și o justiție eficientă„, susținea premierul la 7 mai, cu ocazia votului de învestitură. Două luni mai târziu, într-un blitzkrieg intituțional, USL a schimbat șefii Camerelor Parlamentului, a modificat prin ordonanță legea Curții Constituționale, a schimbat Avocatul Poporului și legea referendumului. Comisia Europeană, cancelariile și ambasadele europene și SUA au sancționat dur mutările politice de la București, președintele Comisiei Europene la acea vreme, Jose Manuel Barosso, transmițându-i lui Victor Ponta o listă de 11 puncte reprezentând îngrijorările Bruxelles-ului.

Criticile lui Barroso au fost corecte, a comentat câteva luni mai târziu Victor Ponta, însă tăvălugul legislativ care a provocat reacții dure internaționale a fost reluat după alegerile câștigate de USL. În 2013, o serie de inițiative legislative care modificau Codul Penal și care încercau să-i pună la adăpost de problemele cu justiția pe demnitari au fost depuse și discutate la secret în Parlament, renunțându-se la ele la presiunea mass-media și a comunității internaționale. În ianuarie 2013, parlamentarii PSD au promovat un proiect de modificare a propriului statut potrivit căruia aleșii aveau superiunitate în cazul cererilor justiției privind reținerea, arestarea și percheziția. Potrivit inițiativei, parlamentul devenea o instanță, cererile procurorilor urmând a fi însoțite de temeiul legal, motivele concrete și probele relevante. 

În decembrie același an, o serie de propuneri legislative scandaloase sunt depuse în Parlament, având susținerea PSD. Prima a fost legată de amnistiere și grațiere. Au urmat apoi două modificări ale Codului Penal prin care aleșii căpătau imunitate în fața DNA, prin scoaterea lor din categoria funcționarilor publici, precum și imposibilitatea lor de a fi cercetați pentru conflict de interese.

De asemenea, de-a lungul celor trei ani, majoritatea a făcut scut în jurul unor miniștri în cazul cărora se cerea începerea urmăririi penale: Victor Paul Dobre, Varujan Vosganian, Laszlo Borbely, Daniel Chițoiu și Dan Șova. 

Problema veniturilor, compensată cu taxe noi

Cu o creștere economică susținută în cei trei ani de la preluarea puterii, o mare problemă a guvernării Ponta este cea a veniturilor la bugetul de stat. Cu prognoze mult mai optimiste decât realitatea, executivul a introdus o serie de taxe și impozite despre care nu pomenise un cuvânt la preluarea puterii. Cu o scădere la încasări și cea mai mare evaziune la TVA, guvernul a luat, în 2013, decizia scăderii la 9% a Taxei pe Valoarea Adăugată la pâine, făină și grâu. Pentru a compensa efectul bugetar, Guvernul a majorat accizele la produse de lux și alcool.

Cele mai controversate măsuri au fost introducerea accizei suplimentare la carburant de 7 eurocenți și taxa pe stâlp. Acestea au fost criticate dur atât de președinete la acea vreme, Traian Băsescu, cât și de mediul de afaceri. Fostul șef al statului a refuzat chiar să semneze memorandumul cu FMI, decizie considerată populistă de premierul Victor Ponta. Mai mult, Băsescu nu a promulgat legea bugetului până când din aceasta a dispărut orice referire la taxa în plus. Cu toate acestea, acciza suplimentară a intrat în vigoare ulterior.

Taxa pe stâlp, mai exact impozitul pe construcțiile speciale, care reprezintă 1,5% la valoarea contabilă brută a tuturor construcțiilor existente în patrimoniu la data de 31 decembrie a anului anterior, a afectat în special companiile din domeniul energiei, extracției de petrol și gaze, mineritului, telecomunicațiilor sau agriculturii. Guvernul a avut încasări duble decât prognozase în acest caz, însă duupă un an a luat decizia diminuării acestei taxe la 1%.

„Introducerea impozitului pe construcții speciale a avut un impact negativ semnificativ asupra mediului de afaceri, afectând planurile de afaceri ale jucătorilor din mai multe sectoare (telecom, energie, agricultură, imobiliare etc.), fapt ce s-a văzut și în dinamica investițiilor din mediul privat în primele opt luni ale anului. Modificarea ratei impozitului pe construcții speciale de la 1,5% la 1% este o decizie pozitivă, dar insuficientă”, a comentat, pentru Ziarul Financiar,  Mihaelei Mitroi, liderul Departamentului de Consultanță fiscală și juridică al PwC România.

Riscul scăderii CAS și TVA

Una dintre cele mai importante decizii ale guvernului Ponta a fost reducerea CAS la angajator cu 5 puncte procentuale, în toamna lui 2014, măsură considerată riscantă de Consiliul Fiscal, fără a fi însoțită de măsuri de compensare a impactului financiar. Instituția condusă de Ionuț Dumitru a avertizat că există riscul de înregistrare a unui derapaj major în politica fiscal-bugetară din 2015 și chiar apropierea deficitului bugetar de pragul de declanșare a procedurii de deficit excesiv. Consiliul Fiscal a atras atenția, totodată, că o reducere de CAS ar trebui însoțită în mod obligatoriu de o reformare a sistemului de contribuții sociale care să pornească de la principiul tratamentului echitabil al contribuabililor indiferent de forma de venit pe care o înregistrează și de formularea și implementarea unei strategii pe termen mediu de reechilibrare financiară a bugetelor de asigurări sociale, în special a bugetului de pensii.

Decizia de reducere a CAS a fost luată fără a avea avizul FMI.

Un punct de vedere critc a avut Consiliul Fiscal și în privința anunțatelor scăderi de taxe de anul viitor, din care cea mai importantă a  TVA de la 24% la 20%. Ionuț Dumitru a estimat că măsurile propuse în noul Cod Fiscal au un impact bugetar de 16 miliarde de lei. „Discutăm de cifre foarte mari. Estimarea Guvernului pentru anul viitor e de impact negativ pe buget de 16 miliarde de lei (…) Sunt și măsuri care ar aduce venituri în plus, spre exemplu extinderea bazei de impozitare la CAS și pentru alte forme de venit decât salarii (…) dar sunt destul de puține în raport cu cele descendente. În primul rând, TVA-ul scade foarte mult, de la 24% la 20%. Numai aici discutăm de 11 miliarde impact în buget. Este un impact colosal de mare”, a spus Dumitru, al GÂNDUL LIVE.

Autostrăzile au rămas doar pe hârtie

La introducerea accizei suplimentare la carburant, Victor Ponta a anunțat că banii colectați vor merge la construcția de autostrăzi, o promisiune care a rămas doar pe hârtie. Din cei 962 de kilometri cât însumau autostrăzile pe care premierul le promitea în programul cu care USL a câștigat alegerile, 804 kilometri nu sunt încă gata și nici nu au șanse să fie finalizați până în 2016, potrivit unei analize gândul.

Unii dintre ei nici măcar nu au fost începuți, cum este Comarnic-Brașov pentru a cărui construcție Ponta garanta cu candidatura, în urmă cu trei ani. În total, în 2013 și 2014 au fost dați în folosință aproape 160 de kilometri de autostradă din cei 962 de kilometri promiși. 

Investițiile au fost sacrificate de dragul deficitului

Guvernul Ponta a reușit totodată „performanța” de a aduce nivelul investițiilor publice la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani. Potrivit unei analize gândul, Chiar și în plină criză economică, respectiv în perioada 2009-2010, statul a „pompat” mai mulți bani în economie decât au fost investiți în 2014.  Reducerea investițiilor din bani publici a fost soluția ani pentru a ține în frâu deficitul bugetar, respectiv diferența dintre veniturile și cheltuielile statului.

„Investițiile sunt foarte bune deoarece ele au rol de multiplicator în economie. Banii se duc la companii, de unde sunt investiți, cresc activele”, declara pentru gândul Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View.

25 de spitale redeschise și legalizarea șpăgii la medic

În domeniul sănătății, Guvernul Ponta se laudă cu redeschiderea a 25 de spitale din cele 69 închise în timpul guvernării Boc. Cu toate acestea, calitatea actului medical nu a crescut, iar problema salarizării medicilor este încă nerezolvată.

În locul unei reforme structurale, așezate pe o regândire a sistemului de finanțare și, implicit, de asigurare a pacientului, PSD-ul condus de Ponta promovează după trei ani de guvernare o lege care îi taxează pe pacienți ca la privat în spitalele de stat. Actul normativ care este semnat și susținut și de ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, prevede că bolnavii pot beneficia de serviciile unui anumit doctor, ales de ei, scoțând bani mai mulți din buzunar, fie în cazul în care consultațiile sau actul medical are loc după încheierea programului de lucru, fie în timpul acestuia. „Nu inventăm noi apa caldă. Au făcut-o și francezii, și nemții. Acolo există practică privată în spitalul public după orele de program și după gardă”, a spus ministrul Sănătății, la GÂNDUL LIVE, susținând că astfel se va rezolva problema de salarizare a medicilor.

Întrebat dacă intrarea în vigoare a noului act normativ înseamnă legiferarea șpăgii pe care o dăm atunci când mergem la medic, Bănicioiu a precizat: „Să nu îi spunem așa, să nu stricăm o ideea care funcționează în vest aruncând o anatemă. Gărzile și programul rămân ca și până acum. Oricine are acces, orice asigurat la serviciile care are nevoie, serviciile de urgență rămân ca și până acum. Toți vor avea acces la serviciile de urgență gratuit. După ce se termină orele de program și garda poate să utilizeze infrastructura spitalului public, contra unei taxe și percepută de la pacient”.

 

 

Inchide