• Publicat:
  • Actualizat:
Politică

PONTA MERGE ÎN SUA. Cine i-a aranjat vizita și ce va discuta la Casa Albă

PONTA MERGE ÎN SUA. Cine i-a aranjat vizita și ce va discuta la Casa Albă
Premierul Victor Ponta urmează să facă, la sfârșitul lunii octombrie, o vizită oficială în Statele Unite, au precizat pentru gândul surse guvernamentale. Pregătirile sunt deja făcute, data preconizată fiind 20 octombrie.

Premierul Victor Ponta urmează să facă, la sfârșitul lunii octombrie, o vizită oficială în Statele Unite, au precizat pentru gândul surse guvernamentale. Pregătirile sunt deja făcute, data preconizată fiind 20 octombrie.

Cea mai importantă întâlnire negociată până în prezent este cea cu vicepreședinte american Joe Biden, care va avea loc la Casa Albă. Potrivit surselor citate, diplomații MAE implicați în tratativele cu SUA ar fi încercat fără succes însă să-i faciliteze lui Victor Ponta și o întrevedere cu Barack Obama. În agenda guvernamentală ar intra și alte întâlniri la nivelul Congresului și un forum cu oameni de afaceri.

Dincolo de scutul anti-rachetă de la Deveselu și de investițiile americane în România, o temă preconizată este legată de exploatarea și explorarea gazelor de șist de către Chevron, Ponta devenind în ultimele luni un susținător deschis al acestor demersuri.  

Un mai vechi subiect restant este cel al includerii României în Programul Visa Waiver, redeschis recent în presa americană de foștii ambasadori ai SUA la București. Jim Rosapepe, J.D. Crouch, Michael Guest și Mark Gitenstein au cerut Congresului Statelor Unite, printr-un editorial publicat în Washington Post, să relaxeze condițiile de acordare a vizelor pentru cetățenii români, polonezi, croați și bulgari.

Cine a aranjat vizita premierului

Potrivit surselor citate, cel care i-a deschis lui Victor Ponta ușa Casei Albe este fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, rechemat în decembrie anul trecut de administrația americană după încheierea mandatului. Avocat de profesie, Mark Gitenstein a fost numit în aprilie 2013 membru interimar în Consiliul Reprezentanților la Fondul Proprietatea, candidând din partea fondului de investiții Emerging Markets Country Fund.

Relația sa foarte apropiată cu Joe Biden este de altfel de notorietate. În februarie, într-o ceremonie la Washington, Biden a elogiat activitatea de ambasador la București a lui Gitenstein „într-o perioadă dificilă”, reamintind public că acesta i-a fost „prieten, sfătuitor și confident timp de 40 ani”, vicepreședintele american fiind cel care l-a convins să accepte o funcție de ambasador.

O vizită așteptată

Intenția lui Ponta de a ajunge  în vizită la Casa Albă datează din 2012, când l-a și numit pe generalul american în retragere Wesley Clark, la rândul său lobbyist și prieten vechi cu Gitenstein, consilierul său onorific. Clark este de asemenea implicat în explorarea și exploatarea rezervelor de gaze de șist în mai multe țări și se numără printre susținătorii declarați ai exploatării zăcământului de aur de la Roșia Montană.

Planurile premierului au fost însă încurcate mai ales de criza politică din jurul demiterii lui Traian Băsescu, când administrația americană a reclamat, prin vocea ambasadorului la București, nerespectarea principiilor statului de drept.

„Suntem profund îngrijorați de starea democrației. Atunci când voi observa lucruri care vor amenința sau submina acest lucru, nu numai că voi vorbi cu Guvernul, dar mă voi pronunța public asupra acestor chestiuni”, intervenea Gitenstein în plin conflict politic. Ulterior, invitat la emisiunea „După 20 de ani”, la Pro Tv, ambasadorul a susținut că poziția sa „a avut foarte puțin de-a face cu Traian Băsescu. A fost o chestiune de respectare a statului de drept și a regulilor proprii”.

După semnarea acordului de coabitare cu Traian Băsescu, în decembrie 2012, Victor Ponta și-a schimbat fundamental și poziția legată de gazele de șist, în favoarea explorării acestora și chiar a exploatării.

După folosirea armelor chimice în Siria și declanșarea unei dezbateri intense la Washington în legătură cu oportunitatea unei intervenții militare la Damasc, Ponta a ieșit primul să condamne Guvernul Al-Assad, chiar dacă politica externă a României nu este coordonată de la Palatul Victoria. „M-am exprimat și am exprimat în numele României condamnarea fără niciun fel de ezitare și echivoc a Guvernului sirian actual. E clar că s-au comis crime împotriva umanității prin folosirea de arme chimice și e clar să nu mai putem să ne fofilăm să spunem că n-am văzut sau n-am știut. Evident că acum experții ONU vor prezenta mai departe date concrete și evident că România nu acționează așa singură într-un fel sau altul, ci după ce va decide Congresul Statelor Unite vom avea și noi o poziție de acțiune”, a spus Ponta, acuzându-l pe Băsescu de lașitate pentru că s-a limitat la a menționa „prudența” României în acest dosar.

Scutul antirachetă, responsabilitatea lui Biden

Replierea din ultimul an i-a facilitat lui Victor Ponta negocierea intrării la Joe Biden. Vicepreședintele american este, la Washington, principalul responsabil de programul scutului antirachetă care va fi instalat inclusiv pe teritoriul României, la Deveselu.  Ultima sa vizită la București – și singura în calitate de vicepreședinte al Statelor Unite – a avut loc în 2009, în timpul unui turneu în centrul și Estul Europei, într-un context politic foarte încordat, chiar înainte de alegerile prezidențiale. Biden a discutat atunci la Cotroceni cu președintele Traian Băsescu desppre amplasarea scutului la Deveselu, programându-și însă întâlniri și cu ceilalți doi competitor principali ai scrutinului prezidential, Mircea Geoană și Crin Antonescu.

În septembrie 2011, Biden a fost cel care l-a invitat pe Băsescu la Casa Albă, întâlnirea șefului statului cu Obama fiind una anunțată din scurt.  PSD și PNL, în opoziție la acea vreme, l-au criticat pe Băsescu pentru faptul că vizita nu ar fi fost organizată la cel mai înalt nivel, primirea de către Obama în Biroul Oval fiind de fapt o apariție surpriză a președintelui american la întâlnirea stabilită cu Biden.

Inchide