Proiectul UDMR de autonomie, prezentat oficial: Ținutul Secuiesc va avea un președinte

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ținutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferință de presă la Cluj, regiunea formată din județele Harghita, Covasna și Mureș ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX.

„În cadrul Regiunii egalitatea în fața legii a tuturor cetățenilor, indiferent de apartenența lor lingvistică sau etnică, precum și respectarea particularităților etnice și culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispozițiile privind drapelul României și stema țării, regiunea, precum și județele componente au steagurile și stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile județene”, se arată în document.

Proiectul UDMR: 50% din profitul Loteriei realizat în Ținutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

În proiect se menționează că avizul județului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicațiilor și a transportului prin liniile care traversează teritoriul județului respectiv”, fiind obligatoriu și pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare și necurgătoare”.

„Organele regiunii sunt: consiliul regional și executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc. Alegerile se vor desfășura separat pentru reprezentanții fiecărei comunități naționale, componența consiliului trebuind să corespundă proporției acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competențele normative atribuite regiunii, precum și alte atribuții care îi sunt conferite prin Constituție, prezentul statut și lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfășoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, și că noul consiliu se reunește în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea președintelui în exercițiu al regiunii.

„Consiliul regional își alege președintele și cei trei vicepreședinți. Cel puțin unul dintre vicepreședinții aleși trebuie să aparțină altei comunități decât cea a președintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul președintelui sau al vicepreședinților se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Ce rol avea iubita lui Dragnea pe vremea când acesta conducea PSD. Viorica Dăncilă face dezvăluiri!

Florin Cîțu, mesaj la aniversarea a 162 de ani de la Unirea Principatelor

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menționează că Executivul regional își are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe și este compus din președintele regiunii, care prezidează Executivul, și dintr-un număr de vicepreședinți conform deciziei Consiliului regional.

Proiect UDMR: Autostrăzi și căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ținutului Secuiesc

„Președintele, vicepreședinții sunt aleși de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret și majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporția comunităților naționale reprezentate în Consiliul regional. Președintele alege unul dintre vicepreședinți care îl înlocuiește în caz de urgență sau de împiedicare de exercitare a atribuțiilor sale. Președintele regiunii este președintele Executivului regional și reprezintă regiunea. El participă la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea și conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional din Ținutul Secuiesc”, se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat „despre instituirea și reglementarea serviciilor naționale de comunicații și transport în care este interesat direct”.

În proiectul UDMR, consiliile județene nu se desființează și se arată că autoritatea administrației publice locale constituită la nivel județean este Consiliul Județean, „compus din consilierii județeni aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în condițiile legii, precum și din președintele Consiliului Județean ales prin vot direct”.

„Atribuțiile Consiliului Județean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum și cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituționale și a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Județean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma și structura de administrare a județului, raporturile dintre organele județene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate și incompatibilitate în domeniile sus menționate, dreptul de inițiativă a populației la organizarea de referendum județean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menționează că în funcția de vicepreședinte al Consiliului Județean este ales câte un reprezentant al comunităților română și maghiară și că președintele Consiliului Județean reprezintă județul.

Prin prezentarea oficială, proiectul este lansat în dezbatere publică.