TU ȘTII CE MAI FAC BANII TĂI? Patronii reali ai politicii din România și suveica finanțării partidelor: dai pe față 1 leu, pe ascuns ți se iau 100

Redactor:
Anca Simina
De ce costă o autostradă în România de nu știu câte ori mai mult decât în Germania? De ce la noi e mai scump ca la alții, deși totul e mai prost? Pentru că în România, aproape niciun contract pe bani publici nu se dă fără șpagă, fără comision. El variază între 10% și 30% din valoarea contractului, o spun oameni de afaceri și o arată dosare penale de corupție. Aceeași întrebare se pune despre partidele politice. Cum se susțin ele din sumele relativ mici, declarate în registrele oficiale? Pare imposibil. Răspunsul se află tot în șpagă. Partidele declară doar contribuțiile financiare în limita legii. Comisionul, șpaga din contractele publice controlate de oamenii din funcțiile de decizie rămân în umbră.

România are azi, o spun datele oficiale ale Inspecției Muncii, 5,2 de milioane de salariați, oameni care, prin veniturile lor constante, plătesc taxe și impozite. La Institutul Național de Statistică, numărul lor se rezumă la 4,4 milioane, în timp ce la calcularea contribuțiilor la sănătate se ajunge la 6 milioane de contributori. Cu datele Inspecției Muncii, un calcul aritmetic simplu arată că oficial, de la începutul anului și până azi, fiecare salariat din România a susținut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei. Statul le pune la dispoziție formațiunilor politice, în funcție de numărul de voturi la precedentele alegeri, o sumă care să le asigure minima funcționare.

În realitate însă, o lege șubredă și „o cultură” a ocolirii constante a sistemului oficial de finanțare fac ca această contribuție să fie de sute sau chiar de mii de ori mai mare, prin mijloace ascunse. Unul este, așa cum au atătat procurorii în dosarul „Cosma”, al președintelui Consiliului Județean din Prahova, comisionul politic, de minimum 10%, perceput la acordarea contractelor cu statul. Aplicat estimativ numai la contractele acordate în primele 8 luni ale anului de autoritățile locale, în total aproape 1 miliard de euro așa cum arată rezultatele centralizate de Gândul care vor fi prezentate treptat în seria „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, procentul-obligație de partid ar însuma 100 de milioane de euro vărsați deja în conturi neoficiale de campanie. O contribuție individuală de 82 de lei, de 107 ori mai mare decât cea oficială, din partea fiecărui salariat, fără voie. În dosarul „Uioreanu”, comisionul practicat era însă de 15%, iar oamenii de afaceri implicați în contracte cu statul vorbesc, sub protecția anonimatului, și de 30%.

Și nu e singurul mijloc. Evaziunea fiscală, în măsura în care este tolerată de stat, folosirea presei locale și centrale pentru propagandă „gratuită”, plătită însă în avans sau ulterior prin publicitate de stat, acceptarea unor servicii subevaluate de la companii care își recuperează prejudiciul, direct sau prin terți, din contracte cu statul sunt tot atâtea forme prin care fiecare salariat din România ajută, fără să știe, partidele.

PSD, PNL și PDL cele mai câștigate din finanțarea publică

În registre, lucrurile sunt simple și clare. Statul susține existența formațiunilor politice parlamentare, membrii de partid cotizează lunar să își finanțeze partidul, în limita a 43.000 de lei în 2014, companiile și oamenii de afaceri plusează, ca simpatizanți sau, mai direct, ca membri cu carnet de partid, mai ales că donațiile sub 9.000 de lei pot fi trecute la confidențiale. Ca niște microintreprinderi profitabile, partidele însele pot face bani, în teorie, din seminarii, din cărți publicate și vândute, din evenimente culturale. În realitate, fac doar din subînchirieri de sedii, cumpărate și ele, în condiții foarte avantajoase, de la stat. În campanii, curg donații peste cele care finanțează în mod curent partidul, limitele de cheltuieli urcă și până la 22,5 milioane de lei, iar controlul cheltuielilor e unul formal, care nu depășește, de cele mai multe ori, registrul contabil. Așa ajung partidele să declare, e cazul anului 2009, că au făcut o întreagă campanie prezidențială cu 12,4 milioane de lei (Alianța PSD + PC) sau 14,9 milioane de lei (PDL), când numai publicitatea monitorizată de ONG-uri a depășit aceste sume. 

În 2014, suma alocată din ianuarie până în august de stat partidelor a fost de 4.050.254 de lei (920.512 de euro). Raportată la veniturile încasate la buget de la contribuabili, subvenția totală a scăzut în ultimii ani, de la unul la altul.


Infografic Gândul.info // Sursa informațiilor: Autoritatea Electorală Permanentă// Click pe imagine pentru a mări

Din susținerea acordată de stat, cel mai mult are de câștigat, în prezent, PSD, dat fiind faptul că alocările lunare se calculează în funcție de numărul parlamentarilor (în proporție de 75% din cuantum), dar și de cel al aleșilor locali (25% din cuantum), urmat de PNL și PDL.


Infografic Gândul.info // Sursa informațiilor: Autoritatea Electorală Permanentă// Click pe imagine pentru a mări

Fiecare din cei 5,2 milioane de salariați aflați în statisticile Inspecției Muncii face, astfel, un efort simbolic pentru partide de doar 77 de bani în opt luni.

Sumele venite de la buget nu reprezintă însă, în mod curent, adică în ani fără alegeri, decât cel mult un sfert față de cât primesc partidele în paralel din cotizații și de multe ori mult mai puțin inclusiv decât volumul declarat al donațiilor. Cu amendamentul că în România partidele nu sunt obligate să declare decât suma donațiilor care depășesc, luate una câte una, 8500 de lei la nivelul acestui an. Iată cum arată, de exemplu, în documentele oficiale, situația financiară a partidelor în anul precedent, unul fără nicio miză electorală, în care liberalii s-au aflat la guvernare alături de PSD, PC și UNPR.


Infografic Gândul.info // Sursa informațiilor: Autoritatea Electorală Permanentă// Click pe imagine pentru a mări

Cum ajunge fiecare salariat să susțină, indirect, partidele. Primele 100 de milioane de euro

Dincolo de registrele contabile oficiale, realitatea arată însă numeroase cheltuieli fie nefacturate direct de partid, fie acoperite cu bani a căror proveniență nu este verificată de nicio instituție. Autoritatea Electorală Permanentă, subdimensionată și cu o lege care sancționează doar prin amenzi contravenționale fraudele în finanțarea partidelor, face doar un control formal al registrelor contabile și nu al circuitului banilor politici. Parchetele au ajuns abia în 2014  să ancheteze similtan 3 cazuri de acest tip.

În acest timp, numai contractele locale cu statul încheiate din ianuarie și până în septembrie au dirijat spre campania electorală care începe oficial pe 2 octombrie 100.000 de euro, dacă luăm în calcul procentul de 10% indicat de procurorii DNA în dosarul „Cosma” drept comision pe care firmele erau obligate să îl plătească partidului din care provine președintele CJ dintr-un județ pentru a obține contractul. Nu este însă singurul dosar în care comsionul politic iese la lumină. Anchetat de DNA pentru deturnarea a 6 milioane de euro din fonduri europene, omul de afaceri Nelu Iordache, proprietarul ROMSTRADE, una din companiile aflate până recent în topul primilor 10 clienți ai statului la nivel național, le-a declarat procurorilor că avansul pe care l-a primit de la Ministerul Transporturilor pentru primul tronson al autostrăzii Nădlac-Arad reprezenta de fapt nu o sumă plătită înainte pentru realizarea lucrării, ci pentru acrdarea de la bun început a comisionului politic „datorat” la primirea contractului. Sub protecția anonimatului, oamenii de afaceri care au derulat contracte cu statul în ultimii ani susțin, în discuțiile cu gândul, că acest comision se situează între 10% și 30%, existând însă și rare excepții în care nu este cerut. Comisionul apare, la vedere, și în dosarul „Uioreanu”. La Cluj, cuantumul convenit era de 15%.

Analiza contractelor primăriilor și Consiliilor Județene pe care o vom prezenta, între altele, pe parcursul următoarelor zile, arată că în primele 8 luni ale anului, achizițiile locale ca urmare a unor licitații, negocieri sau direct prin cereri de ofertă însumează 976,3 milioane de euro, cu TVA inclus. Din 700 de contracte, doar 290 s-au acordat prin licitație, în 126 de cazuri dintre acestea la licitație participând un singur ofertant sau caietul de sarcini a fost redactat astfel încât doar o singură firmă s-a calificat ca având oferta admisibilă. Restul de 536 de contracte s-au dat pe relații directe, prin negociere cu o singură companie sau prin cereri de oferte trimise unor favoriți din piața de profil. Procentul-obligație pentru partid de 10% din dosarul „Cosma”, aplicat, ca medie, cel puțin volumului de contracte locale anunțate în Sistemul de Achiziții Publice ar transfera către partide, clandestin, 100 de milioane de euro, cu alte cuvinte câte 18 euro (82 de lei) suportați, indirect, numai pe această cale, de fiecare salariat din România.

În seria de investigații, analize și reportaje „Tu știi ce mai fac banii tăi?” vom arăta rețetele și rețelele, din teritoriu și de la centru, prin care bani nedeclarați se scurg, pe căi care ocolesc registrele oficiale, către partide și care sunt beneficiarii.

Vom dezvălui cine colectează banii în județe, cine controlează presa locală și ce beneficii politice aduce controlul, direct su indirect, asupra mass-media. Vom explica cum au intrat, cu puține luni înainte de alegeri, marii jucători din publicitatea stradală în portofoliile de influență ale politicienilor și ce favoruri le-au făcut guvernele.

Vom ține socoteala folosirii aparatului de stat și a resurselor bugetare în campania electorală. Vom urmări cu cât se cumpără primarii și consilierii locali în schimbul susținerii lor în campania prezdențială – atât financiară cât și prin voturi.

Vom provoca partidele la transparență  și vom monitoriza cheltuielile fiecărui candidat în campania electorală pentru alegerile prezidențiale, de la cele de publicitate stradală până la cele de promovare prin presă. Vom cere partidelor să își facă publici sponsorii înainte de a ne cere votul pe 2 și pe 16 noiembrie.

Vom prezenta lista noilor clienți ai ministerelor, primăriilor și Consiliilor Județene, prin contribuția – directă sau mascată – a cărora partidele își finanțează cea mai mare parte a campaniei.

 Vom arăta cât costă, în realitate, un vot și cine îl plătește cu adevărat.

Gândul, Ziarul Financiar și Mediafax vor deschide în această seară seria „Tu știi ce mai fac banii tăi?” prin prezentarea celor 7 rețete de finanțare ilegală pe care procurorii DNA le-au descoperit în ultimii ani, arătând și ce contracte electorale au acordat, în 2014, în județele pe care le patronează titularii dosarelor care le-au supraviețuit însă politic, continuând să se implice în strângerea de bani pentru partide.

 

Inchide