TU ȘTII CE MAI FAC BANII TĂI? Topul clienților statului în județul cu 15% mită pentru campania PNL

Redactor:
Anca Simina
Oamenii de afaceri nominalizați de procurori ca fiind ofertanții șpăgii pentru PNL au continuat să deruleze contracte de zeci de milioane de euro, în an electoral, prin Consiliul Județean Cluj

În topul național al banilor distribuiți în 2014, an cu două runde electorale, Consiliul Județean Cluj se află pe locul al cincilea, cu 28,1 milioane de euro. I-au luat-o înainte doar Caraș-Severin, Prahova, Vâlcea și Botoșani. 23 de milioane de euro dintre acestea au fost direcționate, din analiza pe care gândul a făcut-o asupra contractelor locale, către două asocieri cu un numitor comun: compania ACI Cluj SA, controlată de mai mulți antreprenori locali, printre care Dorin Așchilean, menționat într-una din declarațiile-cheie ale dosarului „Uioreanu”.

După arestarea lui Horea Uioreanu, pe 28 mai, prelungită și până azi, licitațiile la Cluj au fost înghețate. Contractele semnate, deși controversate prin dovezile prezentate de DNA în dosar, merg mai departe. În plus, milioane de euro atribuite pentru cumpărarea de pubele în programul de gestionare eco a gunoiului se cheltuiesc fără ca acestea să fie folosite în condițiile în care restul proiectelor din program sunt blocate în faza de licitație.

În seria „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, gândul, Ziarul Financiar și Mediafax provoacă partidele la transparență în finanțarea campaniei, companiile la denunțarea presiunilor politice, instituțiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide și parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.

Așa cum am arătat în episodul-pilot al seriei „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, oficial, de la începutul anului și până azi, fiecare salariat din România a susținut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenția directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să știe, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul „Cosma” de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul „Uioreanu” de la Cluj și până la 30% în declaclațiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autoritățile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsați deja în conturi neoficiale de campanie.

În episodul următor, primul dedicat monitoritorizării cheltuielilor ascunse de campanie electorală, veți putea vedea cât af fi trebuit principalii candidați la prezidențiale să achite televiziunilor pentru spațiul editorial de promovare pe care l-au ocupat, începând de la 1 septembrie.  

Două contracte de 23 de milioane de euro, o singură modalitate de „operare” descoperită de DNA: 15% pentru partid

Identificat de principalul martor din dosarul „Uioreanu”, Răzvan Pop – fin și fost șef de cabinet al liderului local liberal – drept unul dintre cei care i-ar fi dat șpagă președintelui CJ Cluj, Dorin Așchilean a continuat să-și deruleze afacerile cu instituția și după momentul arestării preventive a politicianului. Dacă ziua de 28 mai, în care Uioreanu a fost reținut de DNA, a însemnat practic blocarea licitațiilor la Cluj, contractele proaspăt încheiate, deși condiționate, așa cum arată datele din dosar, de comisioane ilegale, s-au derulat mai departe.

Cel mai mare, finanțat prin Programul Operațional Regional, dar cofinanțat din bugetul intern, în valoare de 11,8 milioane de euro se semnase de altfel în urma unei licitații la care asocierea condusă de firma sa, ACI Cluj (ACI CLUJ S.A. – S.C. NORDCONFOREST S.A. – S.C. ELECTROMONTAJ S.A.) a avut singura ofertă compatibilă cu caietul de sarcini ceilalți 6 concurenți fiind descalificați. Din datele dosarului „Uioreanu”, procentul perceput de președintele CJ drept comision politic și care urma să ajungă la PNL pentru finanțarea campaniei, ar fi fost de 15% din valoarea contractelor atribuite.

Despre modul concret în care „30.000 de lei în bancnote de câte 200 de lei” au ajuns de la Dorin Așchilean în mâinile sale, pentru președintele Consiliului Județea, relatează, în dosar, chiar șeful de cabinet al demnitarului PNL. „Președintele m-a pus în legătură cu numitul Așchilean Dorin, care a venit în vizită la CJ Cluj și, după o discuție purtată cu președintele în biroul acestuia, la care au participat numai cei doi, președintele Uioreanu m-a chemat și mi-a cerut să mă înțeleg cu domnul Așchilean asupa unei întâlniri ulterioare. Am convenit cu domnul Așchilean ca, în aceeși zi să merg la sediul ACI Cluj, ceea ce am și făcut, undeva în jurul orei 15.00, unde Așchilean mi-a dat un plic cu bani în care se afla suma de 30.000 de lei în bancnote de 200 de lei. Am revenit la birou și i-am prezentat președintelui, nu mai rețin dacă în aceeași zi sau a doua zi, cuantumul sumei primite. Rețin precis că președintele a fost dezamăgit, probabil se aștepta la mai mult”, a arătat Răzvan Pop în declarația făcută la procuratură.


Infografic Dragoș Cîmpeanu

Compania ACI Cluj SA a ajuns așadar în aprilie să semneze, ca lider de asociere, primul contract de lucrari din acest an pentru dezvoltarea Parcului Industrial TETAROM I (în valoare de 11,873,439.45 de euro cu TVA inclus), având singura ofertă admisă la licitație, iar o lună mai târziu a primit, în completare lucrări de execuție pentru realizarea obiectivului de investiții „Parc Industrial TETAROM IV”, în valoare de 10,245,713.60 de euro cu TVA inclus, în asociere cu S.C ELECTROMONTAJ SA, S.C. NORD CONFOREST SA și SC ERBI PRODCOM SRL.

Infografic Gândul // Sursa informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice

Pubele și containere de gunoi fără utilizare: 3,8 milioane de euro

Sume mai mici, dar semnificative raportat la bugetele reduse de investiții ale autorităților locale, au fost adjudecate, arată analiza gândul asupra contractelor tuturor autorităților locale din România, de Grădinariu Import Export SRL – o companie specializată în distribuția de piese de schimb și în importul de mașini, dar care la Cluj va furniza recipientele de colectare a gunoiului în programul de management integrat al deșeurilor -, de CECONI SRL și de EUROPLAST ROMÂNIA SRL.

Aflată în proprietatea Mariei Grădinariu și a lui Radu Grădinariu, un inginer care a intrat în afaceri în anii ’90 cu ideea de a aduce Trabanturi și Dacii din Germania, mai ales pentru piese de schimb, firma Grădinariu Import Export SRL se află în prezent pe în primii 90 de clienți ai statului, rezultați din contractele locale, cu afaceri de 2,556,090 de euro încheiate numai în 2014 cu primăriile și Consiliile Județene.

În 2012, alegerea companiei ca furnizor de mașini de gunoi în județul Iași, în același program de management al deșeurilor, a stârnit controverse politice. Primarul din Iași, Gheorghe Nechita, lider PSD, reclama la acea vreme că firma ar avea legături politice cu liderul liberalilor ieșeni de la acea vreme, Relu Fenechiu, în prezent arestat în dosarul „Transformatorul”. La Cluj, compania cunoscută în piața de profil și ca furnizor al Rosal (firma care i-a aparținut PDL-istului Silviu Prigoană) a primit un contract în valoare de 2,522,272.18 de euro cu TVA finanțat din fonduri europene, din bugetul de stat și din bugetul local pentru „recipienți de colectare a deșeurilor reciclabile, cu capacitatea de 1.100 litri”.

Tot reciclarea gunoiului i-a adus contractul de 1,297,710.73 de euro cu TVA inclus și companiei EUROPLAST ROMÂNIA SRL, furnizor de pubele din plastic, reprentantă în România a Europlast Austria. Pubelele și containerele livrate de firmele menționate vor rămâne însă în aer în condițiile în care din mai licitațiile CJ Cluj au fost blocate, restul lucrărilor rămânând în fază de achiziție, fără câștigători desemnați.

Pe lista contractelor de peste un milion de euro cu CJ Cluj se numără, de asemenea Ceconi SRL, o firmă din Bixad, județul Satu Mare, administrată și patronată de Ioan și Dănuț Cardoș. Compania consolidează, pentru 1,857,772.87 de euro, în urma unui contract încheiat fără licitație, zona afectată de alunecări de teren unde ar urma să fie amplasat Centrul de Management Integrat al Deșeurilor din Cluj-Napoca, centru care nu va fi amenajat însă în următoarele luni în condițiile blocajului din achiziții.

Zad Tiara SRL, pe de alată parte, ultimul pe lista clienților administrației locale, este furnizorul de mere din județul Cluj, având contracte similare în Sălaj, Arad și Caraș Severin, în valoare totală de  674,861 de euro.

Infografic Gândul // Sursa informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice

ar fi apropiată a fostului șef al Corpului de Control al Prefecturii, Valerian Sălăvăstru, finul șefului liberalilor ieșeni, Relu Fenechiu. – See more at: http://www.7est.ro/exclusiv-7est/anchete/item/10593-10-milioane-de-euro-care-miros-cam-urat-cine-a-primit-contractele-pe-mega-proiectul-colectarii-deseurilor-din-judetul-iasi.html#sthash.2uWY2Bu5.dpuf
Radu Grădinariu și Maria Clara Grădinariu.
Radu Grădinariu și Maria Clara Grădinariu.

 

Inchide