TU ȘTII CE MAI FAC BANII TĂI? Trucurile lui Bunea Stancu pentru a plăti de 10 ORI MAI MULT firmelor de casă ale PSD, pentru întreținerea unui kilometru de asfalt

Redactor:
Anca Simina
În județul Brăila, drumurile județene se întrețin în 2014 cu bani de la Ministerul Dezvoltării la prețul de 100.000 de euro pe kilometru, cât costă 30 de metri de autostradă făcuți de la zero.

În județul Brăila, drumurile județene se întrețin în 2014 cu bani de la buget la prețul de 92.500 de euro pe kilometru, cât costă 30 de metri de autostradă făcuți de la zero și de 10 ori mai mult decât indicau oficial standardele de cost ale Guvernului în 2011.  Trimis în judecată pentru direcționarea banilor publici din asfaltări către propria firmă, liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a venit în acest an cu o soluție alternativă: atribuirea fără licitație a contractelor către o firmă aparținând familiei vechiului său apropiat și partener în lucrările din județ. Este vorba de CRICONS SRL care a preluat locul fruntaș eliberat de TANCRAD SRL, ajunsă subiect în doarul penal deschis pe numele lui Bunea Stancu pentru monopolul în asfaltările locale. În locul monopolului Tancrad și, implicit al familiei Stăncic, s-a instalat monopolul CRICONS SRL, compania capului de familie. Traian Stăncic.

Cel mai mare beneficiar al banilor rulați anul acesta în județul Brăila este însă, ca și în Prahova, grupul IRIDEX, implicat în ecologizarea vechilor gropi de gunoi. Grupul fostului senator PC Corneliu Pascu, apropiat al lui Dan Voiculescu având legături de afaceri (așa cum a arătat o investigație recentă a Rise Project) și cu actualul deputat PSD Sebastian Ghiță, a primit, prin licitații la care a fost însă singurul ofertant declarat admisibil, două contracte pe fonduri europene cofinanțate de stat pentru construirea a două stații de trasfer de deșeuri în programul de ecologizare a gropilor de gunoi, la Ianca și la Însurăței. În total: 7,799,966 de euro. Iridex apare, în rapoartele oficiale din 2008 ca sponsor deschis al PSD, PC, PNL. Detalii AICI.

Așa cum am arătat în episodul-pilot al seriei „Tu știi ce mai fac banii tăi?”, oficial, de la începutul anului și până azi, fiecare salariat din România a susținut partidele mai mult simbolic, cu câte 0,77 de lei, prin subvenția directă acordată de la buget. Neoficial însă, fiecare salariat a cotizat fără să știe, de 107 ori mai mult, numai luând în calcul practicile-tabu ale presiunilor asupra companiilor pentru a plăti comisioane ilegale la acordarea contractelor cu statul. Aplicând procentul de 10% (consemnat de procurorii DNA în dosarul „Cosma” de la Prahova, dar ridicat chiar la 15% în dosarul „Uioreanu” de la Cluj și până la 30% în declaclațiile neoficiale ale oamenilor de afaceri) la totalul contractelor angajate numai în primele 8 luni ale anului de toate autoritățile locale, însumând 1 miliard de euro, s-ar ajunge la 100 de milioane de euro vărsați deja în conturi neoficiale de campanie.

În episodul următor vom arăta că direcționarea discreționară a banilor publici având partidul ca beneficiar final nu este doar o practică a PSD, ci și a celorlalte partide. Vom da măsura circuitelor clientelare spre partid plecate de Cluj, un alt județ în care DNA l-a acuzat pe președintele CJ, liberalul Horia Uioreanu, de luare de mită.

Rețeta monopolului în asfaltări se schimbă, regula partidului-prieten rămâne

Zgâlțâit de procurori, monopolul Tancrad SRL din asfaltările de la Brăila a fost înlocuit la începutul acestui an cu cel al Cricons SRL. Între cele două companii, diferența este dată însă doar de nume. Datele de la Registrul Comerțului consultate de Gândul arată că banii județului ajung, în final, în aceleași conturi, Cricons SRL lui Traian Stăncic, omul de afaceari apropiat PSD care controlează, prin intermediul fiului și al soției, Tancrad Construcții SRL și Tancrad SRL.


Infografic: Dragoș Cîmpneanu

Fost director al combinatului SIDEX Galați, Traian Stăncic are, de mulți ani, o bună relație atât cu Gheorghe Bunea Stancu cât și cu Cristian Rizea, om de afaceri, deputat PSD de Brăila și lider al PSD Diaspora. De notorietate este însă și buna sa relație cu un alt puternic al regiunii, Eugen Chebac, fost președinte al CJ Galați și actual deputat UNPR, prin care firma familiei sale, Tancrad SRL, cu „aripa” Tancrad Construcții SRL, și-a asigurat ani la rând poziția de prim-asfaltator în Galați, în multe situații în asociere cu Vega 93, sponsor oficial al PSD.

Afacerea s-a dovedit, așa cum rezultă din bilanțurile contabile ale companiei, de la Ministerul Finanțelor,  profitabilă.

Acuzat, după o investigație a Agenției Naționale de Integritate începută în 2012, că punea în mișcare banii județului în folosul propriilor firme, pe circuitul Tancrad SRL – Tancrad Construct SRL – Concivia SRL (la care era acționar indirect prin Bursagrirom SRL), Bunea Stancu a schimbat traseul. Compania Tancrad a rămas cu un singur contract nou, de 10.000 de euro, în timp ce poziția de lider în asfaltările județene a fost preluată de Cricons SRL, pe care Traian Stăncic o deține în proporție de 100%. Așa cum arată contractele declarate în Sistemul Electronic de Achiziții Publice pe care Consiliul Județean Brăila le-a semnat anul acesta, Cricons SRL a primit, fără licitație, 9 din cele 17 lucrări scoase de CJ.

Plombele asfaltice consumă aproape toți banii de la stat

Pentru „întreținerea îmbrăcăminții asfaltice” pe 3 kilometri din DJ 211 Roșiori Tătaru, spre exemplu, Cricons SRL a câștigat în luna iulie un contract de 983.780 de lei fără TVA ( adică 277.247 de euro cu TVA inclus). Altfel spus, 92.500 de euro pe kilometru. Prețul se păstrează și în contracte similare. Pentru un kilometru de „întreținere a îmbrăcăminții asfaltice” pe DJ 221B, Brăila-Vădeni, achiziția s-a încheiat în iunie cu un contract de  279,890 de lei fără TVA (adică 78.878 de euro cu TVA inclus). De aproape 10 ori mai mult decât media națională stabilită prin intermediul standardelor oficiale de cost în 2011.


Sursa foto: Ordinul Ministrului Transporturilor nr. 314/2011

O privire în programele de reparații și întreținere de drumuri în alte județe arată că prețurile sunt mult inferioare. Întreținerea drumului județean Rusciori – Aplodu de Jos (37 km) din județul Sibiu, condus de Ioan Cindrea, tot de la PSD, costă, de exemplu, în acest an, 405.000 de lei, adica 10.945 lei pe kilometru. Costuri mult mai reduse decât la Brăila apar și în planul de reparații și întreținere a drumurilor din Argeș în 2012, când Consiliul Județean era condus de Constantin Nicolescu, și el trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu și luare de mită și chiar condamnat într-un dosar pentru fraude cu fonduri Phare. Astfel, drumul Podul Dâmboviței (DN 73) – Dâmbovicioara – Ciocanu – limita jud. Brașov a fost modernizat și întreținut în 2012 cu 9.550 de lei pe kilometru, în timp ce modernizarea DJ 703I între Mușătești (DN 73C) – Brăduleț – Brădetu – Poienile Valsanului a costat 24.778 de lei pe kilometru.

Atribuite, toate, între 25 iunie și 23 iulie, după campania pentru europaralementare și îniantea celei pentru prezidențiale, contractele cu Cricons SRL însumează 1,489,803 de euro cu TVA inclus. Scoase pe piață defalcat, lucrările au ajuns la firma lui Traian Stăncic fără a fi fost scoase la licitație. Consiliul Județean a apelat în schimb la procedura cererii de ofertă, Cricons SRL fiind singura companie ofertantă.

Plombele asfaltice au ajuns în acest fel să consume grosul banilor veniți de la bugetul intern. Restul lucrărilor semnificative s-au învârtit în jurul ecologizării gropulor de gunoi, un program finanțat cu fonduri de mediu de la Uniunea Europeană de care președinții CJ au profitat în 2014 din plin.


Infografic Gândul. Sursa primară a informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice

În clasamentul național al banilor pe care i-a direcționat în 2014 spre companii, Consiliul Județan Brăila se află pe locul 14 din 41, cu contracte de 9,5 milioane de euro.

Peste 80% din această sumă, adică 7,846,439 de euro au fost atribuiți fie fără licitație, prin cereri de ofertă și discuții cu o singură companie, fie prin licitații la care o singură firmă și aceea cu puternice legături politice – Iridex – a fost declarată admisibilă.

De asemenea, peste 7 milioane de euro din cele 9,5 au fost atribuite în ultimul trimestru, chiar înainte de startul campaniei electorale.

Infografic Gândul. Sursa primară a informațiilor: Sistemul Electronic de Achiziții Publice

Sponsorul Bunea Stancu, colector de bani și aranjor al funcțiilor ministeriale

Așa cum au descris procurorii DNA modul în care Bunea Stancu se asigura că banii plecați din conturile județului ajungeau, parțial, în cel al propriei firme, prezența sa ca finanțator de partid în raportările PSD este una firească. Președintele CJ Brăila a figurat anual pe lista sponsorilor PSD, în dreptul său fiind trecute în 2013 donații oficiale de 18.000 de lei.

Dosarul pornit în 2012 de la conflictul de interese între poziția sa de șef al CJ și atribuirile de lucrări publice cu dedicație, nu este însă singurul deschis pe numele lui Gheorghe Bunea Stancu. În același an 2012 în care ANI îl declara în conflict de interese cu un ecou în justiție abia în 2014, liderul PSD Brăila a fost trimis în judecată de DNA, împreună cu omul de afaceri Ioan Niculae, patronul grupului de firme Interagro, ambii fiind acuzați de finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale a lui Mircea Geoană, candidat la președinția României în 2009. Procurorii susțin că Ioan Niculae ar fi finanțat ilegal campania prezidențială și ar fi oferit suma de 1 milion de euro în același scop. În schimbul banilor, Niculae i-a solicitat lui Bunea Stancu ca în funcții importante cum ar fi cea de ministru al Economiei sau de directori la Transgaz și Romgaz, să fie numite persoane agreeate de miliardar. Practic, din discuțiile interceptate de procurori, dintre Ioan Niculae și Bunea Stancu, rezultă că omul de afaceri s-a angajat să plătească facturile PSD din campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2009, Bunea Stancu fiind doar negociatorul acestor comisioane pentru partid, alături de Viorel Hrebenciuc, care nu a fost pus sub acuzare.

Ioan Niculae a plătit suma de aproximativ 150.000 de euro din milionul promis, către casa de sondare a opiniei publice INSOMAR, spun procurorii. Pentru a masca cumpărarea de influență – banii reprezentau de fapt cheltuieli ale PSD cu sondajele făcute de INSOMAR, între institutul de sondaje și Interagro, firma miliardarului Niculae – a fost încheiat un contract fictiv, arată procurorii. Detalii AICI.


Infografic: Dragoș Cîmpneanu / Sursa informațiilor: rechizitoriul DNA în primul dosar „Bunea” deschis pentru finanțarea ilegală a campaniei prezidențiale din 2009

 

Inchide