În sfârșit, au început lucrările la Hanul Gabroveni: cum va arăta în 2014 un loc istoric, după o investiție de 5 milioane de euro. GALERIE FOTO

Redactor:
Ramona Loznianu
Hanul Gabroveni revine la viață

A adăpostit negustori veniți de departe cu mărfuri alese, a trecut prin numeroase incendii și reconstrucții, în perioada comunistă a găzduit magazine de textile, pentru ca anii ’90 să-i aducă statutul de toaletă publică și adăpost pentru oamenii străzii, precum și spațiu de manifestare a încercărilor artistice ale pasionaților de graffiti. Hanul Gabroveni s-a încăpățânat parcă să reziste în picioare în ciuda nepăsării și lipsei de acțiune a autorităților din ultimele două decenii, care l-au preluat într-un final în stare de colaps, promițându-i acum un alt destin: în doi ani ar trebui transformat într-un centru cultural european, printr-un proiect de 5 milioane de euro. Lucrările au început de aproape o lună.

Interiorul hanului era plin de gunoaie, Sursa foto: www.hanulgabroveni.ro

Graffiti pe pereții din interiorul hanului. Foto: Cătălin Abagiu

Hanul Gabroveni. Cum ar trebui să arate după reconstrucție. Sursă foto: www.hanulgabroveni.ro

Cum intri pe strada Lipscani, de pe bulevardul I.C. Brătianu, imediat pe stânga, te întâmpină hanul Gabroveni, care se continuă înspre sud și iese în strada cu același nume. O parte din zidurile clădirii sunt îmbrăcate acum de schele metalice de culoare verde, semn că lucrările au început. Sunt și câțiva muncitori cocoțați pe ele, fapt ce confirmă că se fac primii pași în restaurarea monumentului istoric.

Foto: Cătălin Abagiu

Pe șantier sunt aproximativ 50 de muncitori, iar cei mai mulți lucrează în interior, la consolidarea zidurilor, care se pot prăbuși în orice moment, și în subsol, unde se forează și se toarnă beton acolo unde este cazul. Locul a fost curățat. Au dispărut maldărele de gunoi și copacii ale căror ramuri își căutau drum spre lumină prin locul unde erau odată ferestre. Au rămas doar câteva desene stridente, care îți atrag cu atât mai mult atenția cu cât fondul este unul gri-maroniu, prăfuit. Mâzga de pe jos ți-o explici abia când observi că din tavan, din loc în loc, curge apă, dar asta numai după ce ajungi cu un picior într-o mică baltă și ridici privirea. Aerul este umed, greu. Un muncitor se acompaniază fluierând „M-am născut lângă Carpați”.

Consolidarea și fațada dintre Lipscani, gata până la finele lunii mai

Proiectul de restaurare, extindere și schimbare a rolului Hanului Gabroveni este un parteneriat între Ministerul Culturii și Primăria Capitalei. Lucrările sunt executate de Aedificia Carpați, care a câștigat licitația deschisă, iar beneficiarul va fi Centrul de proiecte culturale al Primăriei Capitalei (ARCUB).

Fațada dinspre Lipscani (dreapta) și sala de spectacole (stânga), Sursă foto: www.hanulgabroveni.ro

Prima parte a proiectului, care este supravegheată și finanțată de minister din fonduri nerambursabile (8,2 milioane de lei cu TVA), ar trebui să fie gata până la sfârșitul lunii mai. Atunci ar trebui să fie finalizată consolidarea întregii clădiri și fațada dinspre Lipscani.

„Vrem să terminăm cât mai repede partea aceasta pentru că este finanțată din fonduri nerambursabile și suntem condiționați să terminăm până la sfârșitul lui mai. Din 15 martie, se va lucra în două schimburi, de la 7 dimineața la 12 seara, pentru că trebuie să recuperăm timpul pierdut din cauza vremii”, a declarat Bogdan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Restul lucrărilor vor intra sub tutela și finanțarea Primăriei, care se va ocupa de finisaje și de construcția unei clădiri noi, exact lângă han, care va adăposti o sală de spectacole cu o capacitate de 200 de locuri. Spre deosebire de clădirea veche, care va păstra toate elementele arhitectonice inițiale, clădirea noua va îmbina elemente vechi și moderne, astfel încât să nu existe o ruptură din punctul de vedere al stilului între cele două clădiri. Termenul de finalizare al întregii lucrări este ianuarie 2014.

Fațada dinspre Gabroveni. Sursă foto: www.hanulgabroveni.ro

Banii alocați de primărie provin din bugetul municipalității, iar suma este prevăzută în proiectul de buget pe acest an, care deocamdată nu a fost aprobat, potrivit reprezentanților ARCUB.

Birouri, săli de conferință, cafenea

Clădirea vechiului han va adăposti birourile ARCUB, săli multifuncționale unde vor putea fi organizate conferințe, workshopuri sau diverse cursuri, precum și spații de socializare, proiectul vizând o librărie, un magazin de suveniruri și o cafenea sau ceainărie. Toate spațiile vor avea o destinație culturală, potrivit reprezentanților ARCUB, pentru că întregul ansamblu se vrea un centru cultural european.

Istoria Hanului Gabroveni

Sunt istorici care plasează începuturile hanului Gabroveni în 1739, pe baza însemnărilor francezului Jean Claude Flachat, potrivit căruia fiul lui Nicolae Mavrocordat, Constantin, ar fi înălțat un „bezesten” – o clădire pătrată, un fel de hală – care să fie ocupat de negustori străini, greci, turci sau unguri, dar fostul secretar domnesc nu face nici o precizare în ceea ce privește localizarea construcției.

Cercetările arheologice și documentele de epocă atestă însă faptul că hanul Gabroveni a fost construit între 1804-1818 pe locuri ocupate anterior de case mai modeste realizate din cărămida, datând din secolele XV-XVI, și ale căror vestigii au fost descoperite sub nivelul pivniței hanului. Aici veneau să se adăpostească negustori bulgari care își aduceau mărfurile din Gabrovo. Epoca de glorie negustorească a acestui han, care a ars și a fost refăcut de mai multe ori, se întinde pe durata unui sfert de veac, între 1825 și 1850. Se pare că această clădire a adus în peisajul orașului pentru prima dată elementul „pasaj”. La parter se aflau prăvălii pentru vânzarea cu amănuntul a produselor textile. Accesul în acest culoar lung de aproape 50 m în fața prăvăliilor boltite se făcea doar pe la capetele lui prin porțile din stejar masiv închise cu feronerie de fontă.

După anul 1944, corpul din strada Lipscani al Hanului Gabroveni a fost ocupat de mari magazine de textile, confecții și tricotaje, iar restul hanului, de depozite, birouri și locuințe. În anul 1968, a fost elaborat un proiect de restaurare a edificiului, prin care se preconiza amenajarea unei crame în subsoluri și a numeroase prăvălii la parter cu păstrarea denumirii hanului și a caracterului de pasaj. La etaj urma să fie amenajat un hotel. Nu s-a întâmplat însă nimic.

După 1990, clădirea a fost concesionată unor societăți comerciale care ar fi trebuit să prezinte un plan de reabilitare. În 1992, Hanul Gabroveni a fost inclus cu această denumire în Lista Monumentelor Istorice, preluată apoi și în Lista Monumentelor din anul 2004.

În 1997, primăria a intentat o serie de procese, iar doi ani mai târziu obținea o hotărâre judecătorească pentru a evacua imobilul. Între 1998 și 1999, Ministerul Culturii a intervenit prin lucrări de conservare și consolidare, dar care nu au fost finalizate. Abia acum, printr-un parteneriat între Primărie și Ministerul Culturii, hanul Gabroveni are șanse reale să fie scos din stadiul de ruină. Banii europeni au fost obținuți încă din 2009, au fost efectuate deja câteva lucrări de asigurare a clădirii, dar lucrările de reconstrucție și extindere au început abia anul acesta.

O mică problemă de identitate

Sunt istorici și arhitecți care sunt de părere că ceea ce numim astăzi Hanul Gabroveni este de fapt Hanul Hagi Tudorache. Adevăratul Han Gabroveni ar fi existat în Lipscănie, între străzile Gabroveni și Covaci, adică puțin mai la sud, pe locul actualului Hotel Universal. Memoria colectivă a păstrat însă acest nume pentru clădirea dintre Lipscani și Gabroveni și sub această denumire a fost inclusă și în Lista Monumentelor Istorice, în 1992.

FOTO EXCLUSIV | Imagini şocante cu blana ursului Arthur, împuşcat de Emanuel de Liechtenstein
EXCLUSIV. Cum au apărut Dragoș Buzăianu și noua iubită la LOFT Mamaia
FOTO. Loredana Groza, într-o ipostază rușinoasă pe internet! Gafa care i-a lăsat sânul la vedere
Doinița Oancea rupe tăcerea! Adevărul despre despărțirea de bărbatul cu care urma să se căsătorească:...
Asta o va lovi în orgoliu pe Simona Halep! Șanse mari ca antrenorul înlăturat de...
Profesiile care ar urma să fie plătite în tichete. Ministrul Muncii vrea să elimine munca...
Cartierul Roşu din Amsterdam, înlocuit cu un centru „erotic”. Planurile primăriei în privinţa prostituţiei şi...
BANCUL ZILEI – Jocuri erotice cu tipe agățate în bar
STUDIU. A fost identificată „mama” întregii familii a coronavirusului SARS-CoV-2. Când și unde a apărut...
EXCLUSIV. Cum au apărut Dragoș Buzăianu și noua iubită la LOFT Mamaia
Cele patru TEHNICI prin care femeile pot simți mai multă PLĂCERE. Sunt extrem de simple...
Cum și-a vopsit Porsche-ul un tânăr din Târgu-Jiu. Și-a pus și Dubai la număr, ca...
Cum a fost salvat Mihai Trăistariu de la faliment, chiar de Paște. Câți bani a...
Top 10 gafe, care ţi-au scăpat, din filme celebre. Eroarea din „Braveheart” care nu mai...
Izvorul Tămăduirii 2021, prima mare sărbătoare din calendarul ortodox după Paște. Tradiţii şi obiceiuri
Vedete care suferă de boli grave. De ce poartă Bono de la U2 mereu ochelari...
Marele exod din România. Eurostat avertizează: România va înregistra una din cele mai abrupte reduceri...
Ideile de afaceri vin în moduri diferite şi câteodată sunt şi mai ciudate. Cum a...
Inchide