Boc pică în picioare

Redactor:
Rodica Ciobanu
Boc pică  în picioare
Este un supraviețuitor. Și când a fost predestinat să cadă și s-a prăvălit cu zgomot de oase, a zvâcnit din șezut, redobândindu-și poziția verticală, și a mers mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Este un supraviețuitor. Și când a fost predestinat să cadă șis-a prăvălit cu zgomot de oase, a zvâcnit din șezut,redobândindu-și poziția verticală, și a mers mai departe, ca și cumnimic nu s-ar fi întâmplat. I-a luat, fără ezitare, locul luiStolojan și i-a scos din joc pe Iohannis, Croitoru și Negoiță, toțimult mai bine cotați decât el. A guvernat orbește, într-o bezmeticăgoană după bani și, când concetățenii furioși i-au strigat săplece, el s-a proptit mai tare în postura de bărbat al”măsurilor aspre, dar corecte”. Și, acum, când, laolaltă, senăpustesc asupra lui strada și Parlamentul, el se va strecura afarădin încercuire printre picioarele dușmanilor și, cu figura încășifonată, va ține un discurs vitejesc, la televizor. Al câteleaGuvern Boc este acesta? Al cincilea sau al șaselea? Numărul lorarată de câte ori a fentat premierul Emil Boc decesul politic, ceeace, pentru cineva care conduce Executivul de numai doi ani, este operformanță. Singura, de altfel.

Pentru săptămâna viitoare, deznodământul deja se cunoaște:moțiunea de cenzură nu va trece. Nici măcar Teo Trandafir, care aîncălcat, surâzând, disciplina de partid la Legea pensiilor, nucrede că, de data asta, va mai vota cu Opoziția. În ceea ce oprivește, aceasta din urmă nu-și face iluzii. Are nevoie de încă 30de voturi și nu știe de unde să le scoată. Într-un ultim și inutilefort, l-a lăsat pe hârșitul Adrian Năstase să negocieze cuparlamentarii minorităților, altele decât cea maghiară, fiindcăUDMR a obținut de la guvern ce și-a dorit, prin Legea Educației,româna urmând să fie predată ca limbă străină în școlile dinSecuime. Toate Cabinetele de avarie pe care le fac și le desfac PSDși PNL, zilele acestea, sunt simple exerciții de imaginație cu tema”Ce ar fi dacă…?”. Faptul că se feresc să rostească numele unuipremier comun este un semn că nu vor să cadă în ridicol.Majoritatea parlamentară, așa subțire cum este, a prins vigoare și,chiar de-ar demonstra zeci de mii de oameni în fața Parlamentului,cum își dorește Victor Ponta, e puțin probabil să se sperie și sădea dovezi de slăbiciune la vot.

Solidaritatea taberei guvernamentale, până de curând amenințatăde nemulțumiri interne, trădări și șantaje politice, s-a întăritnu doar fiindcă fiecare a primit ce a vrut (parlamentarii PDL, banipentru colegii, UDMR, fonduri pentru școli și drepturi culturale),ci și pentru că acolo a reapărut lumina. O spune Marko Bela,comentând zvonurile că unii parlamentari ai Puterii ar trece departea cealaltă: „Ar fi lipsit de logică pentru ei. Am trecutîmpreună prin partea cea mai grea, acum urmează partea de relansareeconomică”. Așadar, pentru guvernanți greul a trecut. Acum, îșipermit să facă „din eroare” cadouri populației (reducerea TVA laalimentele de bază și neimpozitarea pensiilor sub 2000 de lei) și,în deplină cunoștință de cauză, lor înșiși (eliminarea impozituluisuplimentar pentru deținerea mai multor locuințe).

Optimismul le este insuflat și întreținut de guvern, carenegociază cu FMI reducerea impozitului pe salarii și acontribuțiilor sociale pentru angajatori. Îndulcirea fiscalăanunțată nu se împacă însă deloc cu aplicarea unor măsuri crunte,precum înjumătățirea ajutoarelor pentru handicapați, ori meschine,ca impozitarea cupoanelor de reduceri, dar niciun ales al Puteriinu stă să le pună în balanță. Pedeliștii sunt convinși că țaramerge pe calea cea bună, vin zilele frumoase, chiar dacă, pentrupopulație, ele vor fi tot negre. În acest orizont distorsionat,Emil Boc se transformă din supraviețuitor în erou salvator și,peste doi ani, va veni cu partidul să ceară, de la noi,recompensa.

Inchide