În Vaslui, ca-n Texas?

În Vaslui, ca-n Texas?
Publicat: 09/01/2014, 12:45
Actualizat: 06/07/2016, 11:32

Dincolo de obișnuitele știri tragi-comice cu aventuri în bătătură și mult alcool, județul Vaslui a produs în ultimele luni câteva precedente juridice foarte importante pentru ceea ce a fost dorit încă de la bun început în România: o dezbatere serioasă, la nivel instituțional și legislativ, cu privire la gazele de șist.

Fără inflamări ong-iste sau puseuri anti-capitaliste, fără mișcări de salvare națională, instanța Tribunalului Vaslui a pus, prin câteva verdicte, o primă cărămidă la baza acestei dezbateri: cine decide dacă în curtea unui cetățean sau pe ogorul unui sat se poate săpa după gaze de șist – Guvernul de la București sau forul ales de comunitatea locală? O judecătoare vasluiancă a decretat că decizia trebuie să aparțină Consiliului Local al satului, comunei, orașului unde au loc forajele, nu cuiva din birourile guvernamentale de la București.

Motivația a fost simplă și s-a făcut strict pe litera legilor în vigoare: cum despre gazele de șist nu a auzit nicio lege din România, nici măcar Legea Petrolului, iar Guvernul României nu s-a preocupat nici să le legifereze de interes public național, atunci Consiliile Locale au dreptul să decidă dacă pe teritoriile unităților lor administrative se sapă după așa ceva. Așa scrie la lege. Resursele din subsol aparțin statului (Constituția), petrolul și gazele sunt resurse de interes public național, deci aparțin statului (Legea Petrolului). Asupra lor și a altora, reglementate de alte legi (de la sare la aur, de la uraniu la apă minerală), decid Guvernul și instituțiile sale, iar asupra restului de resurse din subsol (indiferent care or fi acelea, pentru că Guvernul a legiferat cam toate substanțele cunoscute) au dreptul să decidă autoritățile publice locale. La acest capitol numit „restul”, intră și gazele de șist (adversarii acestei interpretări pe lege spun că și gazele de șist tot gaze naturale sunt, deci sunt prinse în legea Petrolului, ba chiar un alt judecător de la Vaslui a decretat că gazele de șist sunt totuna cu petrolul).

Cavalerii și fanii „Rezistenței de la Pungești” au deschis deja sticlele de șampanie pe Facebook: gazele aparțin țăranilor, nu hrăpăreților mânjiți de Chevron din XXX (completați cu numele oricărei instituții de stat). Nu e chiar așa. Mascotele protestelor de stradă din această iarnă – „țăranii”, în spatele cărora se ascund motoarele a de două-trei ori mai mulți activiști de mediu, nu au câștigat nimic, ci tot cu praful din bătătură au rămas, ca și până acum.

Resursele subsolului aparțin în continuare statului, iar țăranul vasluian nu s-a transformat peste noapte în cowboy texan. El nu are încă nimic de câștigat de pe urma bogăției care s-ar putea ascunde chiar la el în curte. După cum scria gândul anul trecut, în plin scandal la Pungești, când în curtea unui american se descoperă gaze de șist, acesta se îmbogățește, când se descoperă în curtea unui român, acesta sărăcește. Teoria e valabilă în continuare. Problemă de civilizație și de cutumă juridică, noi în Europa nu ne-am bucurat de lupta pentru supraviețuire din Vestul Sălbatic și din Goana după Aur, ca americanii.

Dezbaterea, căreia instanța vasluiană i-a imprimat deja un posibil răspuns, este cine este acest stat și ce putere de decizie are el asupra cetățeanului care îl finanțează și pe care îl reprezintă. Este statul mai degrabă o instituție opacă, ce taie și spânzură de undeva de la București, sau este mai degrabă un organism instituțional descentralizat, controlat cât mai direct de cetățean și de comunitatea locală?

De la bun început al scandalului isteric și lipsit de argumente temperate, pe tema gazelor de șist, am arătat că există și oameni mai așezați la minte, care au pus printre altele următoarea problemă, fără să se repeadă la verdicte bătute din pet. Indiferent de resursa care se exploatează – fie că e gaz, petrol sau aur, este evident că în comunitatea respectivă are loc un disconfort, apar niște rupturi. Poluare (mai mică sau mai mare), eliminarea unor alte direcții de dezvoltare economică (nu poți să faci turism în buza sondei de petrol, nici să îți paști oile la intrarea în mina de aur), până la urmă chiar disconfortul fizic creat de industrializarea inevitabilă a zonei.

Nu ar fi corect ca și acea comunitate să aibă, în mod direct și palpabil (nu vorbe precum locuri de muncă sau dezvoltare economică), ceva de câștigat în urma unei astfel de exploatări? Sau dacă nu, măcar să aibă un drept de veto asupra unei astfel de exploatări invazive? Pentru că, până la urmă, cineva intră în viața unor oameni și le cere să se dea mai acana, căci are de săpat după ceva.

Dacă cetățenii ar avea direct de câștigat sau un cuvânt direct de spus în astfel de probleme, poate că nici nu ar mai exista atâta isterie și devălmășie în jurul unor astfel de teme precum gazele de șist, unde nu există alb și negru nici măcar la nivel științific. Atunci, responsabilitățile ar fi mult mai clare, pentru că fiecare om și fiecare comunitate ar trebui să trăiască cu decizia pe care aleg să o ia și cu urmările ei: facem sau nu facem, poluăm sau nu poluăm, facem bani sau creștem capre și așa mai departe.

Verdictele de la Vaslui înclină balanța acestei discuții către varianta mai apropiată de cetățean, chiar dacă nu o duc până la maximumul liberal al neimplicării statale, așa cum e în SUA – fiecare om e stăpân pe bucata sa de proprietate și decide pe ea. Aceste verdicte nu dau gazele de șist pe mâna țăranilor de la Pungești, ci spun că decizia trebuie luată, cu toate implicațiile ei, la nivel local, de către oamenii aleși prin vot direct chiar de acești țărani, nu de către premierul Victor Ponta, la București.

La Vaslui, comunitățile locale ar putea primi (dacă verdictele rămân definitive, prin decizii la Curtea de Apel Iași) o pavăză la adăpostul căreia pot să ia singure decizia: vor sau nu să sape după gaze de șist. Chiar dacă precedentul juridic nu funcționează în România ca în SUA, lupta împotriva gazelor de șist tocmai a luat o turnură neașteptată pentru și așa amețitul Guvern al României. Pe când și o găselniță juridică pentru aur, petrol sau orice altă resursă ce implică extracție, care să ducă puterea de decizie mai aproape de cetățean și mai departe de nebuloasa coruptibilă și greoaie care este statul român?

PENTRU COMENTARII VĂ AȘTEPT ȘI PE PAGINA DE FACEBOOK ANDREI LUCA POPESCU

Marea gimnastă a ţării rupe tăcerea după Olimpiadă: "Am fost goală cu medicul peste mine....
Bianca, scoasă la produs de Alex Bodi?! Afaceristul a recunoscut tot
FOTO. Dana Săvuică, în costum de baie la 51 de ani! Cum arată fosta vedetă...
10 semne că ai probleme cu circulația sângelui
“Prințișorul Craiovei”, ATACAT brutal de cei care îi sunt alături: “Un maimuțoi cu aere de...
Simona Halep și Toni Iuruc au plecat în luna de miere! Destinația exotică aleasă de...
Certificatul verde, OBLIGATORIU în România! Ce NU mai au voie să facă românii care nu...
Sfatul unui medic: Cafeaua nu trebuie consumată prima dată dimineaţa. Care este motivul
Lovitură pentru cei care încalcă legea: Supraveghere video pe șosele și sancționare automată a contravenienților
BANCUL ZILEI – O blondă bine, acostată de câțiva șmecherași
Atac armat la o universitate din Rusia. Imagini șocante cu studenții care sar de la...
Bianca, scoasă la produs de Alex Bodi?! Afaceristul a recunoscut tot
Virilitatea lui a INTRAT în istorie. Ce a făcut cu cele 70 de soţii a...
Horoscopul pe care e invidios și Voropchievici! Cine e cea mai norocoasă zodie a zilei
Liviu Dragnea, interviu exploziv după ieșirea de la închisoare. Prin ce a trecut fostul șef...
O femeie a văzut o „pasăre fericită” într-un copac. S-a apropiat și a încremenit FOTO
Vestea tristă a acestei dimineți. Este doliu imens în România. Lacrimi și regrete în urma...
BOMBA zilei despre PFIZER! Ce efect secundar are a treia doză
ANALIZĂ. Start ratat pentru Liviu Dragnea! Semi-dezvăluirile de la Realitatea TV, combustibil pentru lansarea unui...
EXCLUSIV. E război total pe piaţa de energie. De ce avem de fapt facturi prea...
Povestea unei tinere din România care a construit o afacere de milioane şi îşi vinde...