Mort, dar stabil

Ce înseamnă să te orientezi! Când scriam din capul meu textele alea tâmpite, mă citeau câțiva, din greșeală. M-am inspirat dintr-un text de aleasă simțire al autorului meu de căpătâi, Marian Oprișan - și ce să vezi? J de milioane de accesări! Să fie primite.
Ce înseamnă să te orientezi! Când scriam din capul meu textele alea tâmpite, mă citeau câțiva, din greșeală. M-am inspirat dintr-un text de aleasă simțire al autorului meu de căpătâi, Marian Oprișan - și ce să vezi? J de milioane de accesări! Să fie primite.

Ce înseamnă să te orientezi! Când scriam din capul meu textele alea tâmpite, mă citeau câțiva, din greșeală. M-am inspirat dintr-un text de aleasă simțire al autorului meu de căpătâi, Marian Oprișan – și ce să vezi? J de milioane de accesări! Să fie primite. („Singurul reproș este faptul că nu am pus în subsolul paginii autorul, ci la sfârșit, în bibliografie. Dacă aceasta este o greșeală, sunt gata să plătesc pentru ea”).

În cazul cu plagitatul lui Ponta, care e o făcătură, nu mă pronunț. Știu însă cum s-a petrecut. Iată faptele. Totul a început prin 2003-2004. In illo tempore (hait!),  Băsescu o ardea dubios la primărie, dărâmând chioșcuri și alergând maidanezi. Însă, în timpul liber – (după ce a dărâmat toate chioșcurile și a omorât maidanezii, i-a rămas destul) – sadic, scotea, ca stafidele din cozonac, ghilimelele din teza de doctorat a micuțului Titulescu. Pentru orice eventualitate. Deci, cine a plagiat? Băsescu, logic. Între timp, cel mic a crescut mare, chiar mare de tot, și a devenit premierul Victor Ponta. Primarul Băsescu a crescut și el, în felul lui, și a ajuns președinte. La al doilea mandat. Și acum, atenție la mârsăvie: când să ia startul amândoi spre Bruxelles (unde nu e decât un loc), Băsescu îl face pe Ponta să piardă startul. Cât își pune premierul ghilimelele la loc, președintele ajunge primul și ocupă scaunul, între prim ministrul Finlandei și prim ministrul Austriei. V-ați prins, în sfârșit? Mulțumesc.

N-am timp să zic tot, fiindcă mai am de terminat un text. Ăla pe care l-am scris luni – „Patapioane”.  Mai întâi vreau să remarc că avem forumiști ageri. Au înțeles din prima că e un articol comandat. Recunosc: Traian Băsescu mi-a promis, în schimb,  ori un post de prim-consilier la Cotroceni, ori un loc de dizeuză la Cireșica. M-a rugat să mă decid, până termină el Levantul. Patapievici însă – chitros personaj – nu mi-a dat niciodată nimic. Crescusem un ponei pe lângă casă, putea barem să-mi facă o expoziție, ceva. (Într-un fel, are dreptate. O fi aflat că mie, când aud de cultură, îmi vine să-mi scot permis de port armă). Parcă prevăd că nu pup măcar o bursă Fullbricht nici de la succesorul lui Patapievici, dl. Balaban Grăjdan – patriotul acela sensibil, momentan mort, dar stabil (cum frumos ar zice purtătorul de cuvânt de la Urgență).

Inchide