Piei Satană, șeful meu e Traian Băsescu!

Piei Satană, șeful meu e Traian Băsescu!
Parcă văz un clip cu T. Băsescu stând cu mâinile în buzunare și țigara în gură, nu în fața unei limuzine super, ci în fața hărții României, în vreme ce o voce din off îl întreabă

Parcă văz un clip cu T. Băsescu stând cu mâinile în buzunare și țigara în gură, nu în fața unei limuzine super, ci în fața hărții României, în vreme ce o voce din off îl întreabă: „E treaba președintelui să stabilească dacă sunt sau nu bani pentru salarii și pensii, vorbind despre buget ca despre buzunarul propriu?”. Băsescu: „Nu”. „Poate președintele să se șteargă cu hotărârile Curții Constituționale?”. Băsescu: „Nu”. „L-a împuternicit cineva pe președintele țării să-i chinuie, asemenea lui N. Ceaușescu, pe cetățenii zilei de azi, în numele unui ipotetic viitor luminos?”. Băsescu: „Nu”. „Poate să pretindă președintele, asemenea lui N. Ceaușescu, că orice schimbare a puterii actuale înseamnă prăbușirea României?”. Băsescu: „Nu”. „Atunci de ce faceți toate astea, domnule președinte?”. Băsescu (scoțând colăcei de fum pe gură): „Pentru că o vreau”.

Se vede că dl Băsescu își neglijează tot mai des tratamentul medicamentos pentru paranoia autoritară de care suferă. După lege și democrație, se duce și ultima rămășiță de bun simț a pacientului Băsescu, dacă l-a avut vreodată. Când conducerea executivă a unei companii nu poate asigura plata salariilor angajaților, conform legii, atunci prima măsură elementară este schimbarea respectivei echipe de către Consiliul de Administrație. Dacă consideră că nicio remaniere a actualului guvern, în cap cu Boc, nu poate schimba nimic, atunci dl Băsescu mai are soluția, iarăși de bun simț, a demisiei proprii.

În schimb, dl președinte ne comunică faptul că guvernul Boc e de neclintit, că nu poate exista ceva mai bun decât regimul Băsescu, că e o mare șansă pentru români să-și înghită mizeria sub domnia lui.

Și asta în condițiile în care la Cluj DNA dezvăluie publicului o adevărată bombă murdară a corupției pedeliste. Un ghem de potlogării copt în ani de zile, organizat la cel mai înalt nivel al citadelei PDL, și având ca personaj principal pe primarul Apostu, garantat de premierul Boc.

După 7 ani de discurs tunător anticorupție al mâncătorului de corupți la țepușă T. Băsescu, nu unor vameși, pesediști sau interlopi, ci unor membri marcanți ai partidului său nu le-a tremurat mâna, n-au zis „piei Satană, șeful meu e Traian Băsescu” când au luat șpăgi cosmice. Au spus în schimb altceva, cu berea în față și trabucul în dinți, în vreme ce mai perfectau un șmen: „Bă, ce bine le zice șefu, hai că mai stăm o tură la butoane!”.

Ordinul de mărime al sumelor rășluite rezultă din baremul pentru coborârea din pat: 100.000 euro. Iar T. Băsescu anunță sfătos: „Nu sunt bani”. Cum poți vorbi de măsuri de austeritate cu asemenea cotoi morți în dormitor, ce îndreptățire morală mai ai să ceri sacrificii populației?

Simplu, trebuie doar să te numești Băsescu.

Inchide