Președintele jucător, antrenorul Naționalei?

Președintele jucător, antrenorul Naționalei?
Președintele Băsescu pare că vrea să se așeze sub semnul Istoriei. De luni de zile nu a mai intervenit în luptele politice, lasă guvernul Boc să fie mursecat de opoziție, sindicate și presă, încearcă să-și compună o agendă consistentă de politică externă, de interes direct pentru România: returnarea datoriei Rompetrol de către Kazmunaigaz...

Președintele Băsescu pare că vrea să se așeze sub semnulIstoriei. De luni de zile nu a mai intervenit în luptele politice,lasă guvernul Boc să fie mursecat de opoziție, sindicate și presă,încearcă să-și compună o agendă consistentă de politică externă, deinteres direct pentru România: returnarea datoriei Rompetrol decătre Kazmunaigaz, metroul finanțat de japonezi, întărirealegăturilor cu conducerea necomunistă a Moldovei. Pare că nu maidorește să fie un președinte jucător, ci antrenorul Naționalei.

În această ipoteză, invitarea grupării „independenților” ladiscuțiile cu reprezentanții partidelor parlamentare pe temamodificării Constituției proba exact contrariul: că dl. Băsescu nuse poate desprinde de bumbăceala politică între partide, că nu sepoate situa la nivelul chestiunilor de interes național, așa cumpretinde.

„Independenții” încă nu s-au constituit ca partid, PartidulTraseiștilor, cum cred că se va numi, având ca simbol o poșețică deumăr cu curelușă lungă. Ei nu pot fi cuprinși în formula oficialăde invitație de la Cotroceni: „consultări cu partidele șiformațiunile politice reprezentate în Parlamentul României”.Noțiunea de grup parlamentar este fără nici o relevanță la nivelnațional, ține de bucătăria internă a Parlamentului. Prezența”independenților” este rezultatul dorinței personale a d-luipreședinte, stăpânul lor politic. Tocmai de aceea, o mișcarepolitică și diplomatică de nivel superior ar fi fost neinvitarealor acum de către președinte, ci când vor fi devenit partid.

Ce s-a întâmplat este, firește, joc politic: era de presupus căPNL și PSD se vor ridica de la masă, refuzând să-i legitimeze înfelul acesta pe foștii lor membri de până mai ieri. Dacă am fi fostpe vremea guvernului Tăriceanu, dl. Băsescu ieșea și înfieraincapacitatea PNL și PSD de a-și depăși orgoliile, desconsiderareainteresului național, refuzul dialogului, urmărind să câștige niștepuncte la electorat. Acum, după ce, aidoma unui boxer care a statprea mult dincoace de corzile ringului, a trimis din reflex niștecroșee către d-nii Antonescu și Ponta, pe care i-a separat depropriile partide (n-a spus că PSD și PNL au plecat) și între ei,umilindu-l pe Ponta prin plasarea lui de vreo trei ori la rând laremorca lui Antonescu, dl. președinte a făcut un pas înainte sprecondiția de antrenor al Naționalei reinvitând PSD și PNL laconsultări separate.

Dar și un pas înapoi, precizând că va continua să-i cheme șidățile următoare pe traseiști, gest prin care președintele intră încontradicție cu sine însuși. D-sa susține ferm reducerea număruluide parlamentari. Asta, firește, nu ca scop în sine, ci pentrureformarea, îmbunătățirea clasei politice. Dar, atunci, cum poateîncuraja traseismul, care e una dintre plăgile vieții politiceromânești coborâte la nivel de tejghea în ultimii 20 de ani? Crededl. președinte că poporul ar aproba prin referendum lichidareatraseismului cu o majoritate mai puțin covârșitoare decât în cazulîmpuținării parlamentarilor?

În fine, și un aspect omenesc. N-am putut să nu surâd când l-amvăzut pe dl. Băsescu cum nu se mai dezlipea de microfon, cum lungeavorba așteptând și alte întrebări degeaba ale jurnaliștilor. Parcăera Ion Iliescu la congresul PSD după ce s-a declarat „brand”capitalist. În mod evident, „viața politică discretă” pe careanunță dl. președinte că o va duce nu-i face bine la sănătate.

Inchide