Mihai Găinușă
11.12.2018
Puterea Gândului

Shengenită cronică

Shengenită cronică
Vrem în Schengen, dar mai interesează pe cineva? Un sfert din România e la muncă în Schengen. Mihai Găinușă ne atrage atenția că am ajuns să îi încurcăm pe bulgari

Dacă nu ne primesc în spațiul lor – de asta nu mai plouă! – o să apară iar vociferări naționaliste că Olanda are pică pe noi și nu ne vrea, că România e cea mai tare și îndeplinim toate criteriile de pază a frontierelor și că, în general, noi o să avem cea mai mare Catedrală și atunci Dumnezeu o să ne bage în Shengen după o rugăciune comună.

În primul rând, nu cred că Olanda are ceva cu noi, dar pur și simplu, trebuie să iasă cineva din când în când la poartă și să alunge colindători cu buhaiul, când în casa europeană oamenii stau liniștiți la masă.

În al doilea rând, România nu e cea mai tare la paza frontierelor, ba din contră: la câte camioane cu țigări, refugiați și droguri sunt descoperite din greșeală, vă dați seama câte reușesc să treacă. Da, avem niște instalații foarte mișto de scanare aTIR-urilor și da, nu funcționează. Iar dacă ar funcționa, oricum românul e suficient de șmecher încât să găsească soluții de fraudare. Cum ar fi costume din azbest sau geci din plăcuțe furate de pe mijlocul autostrăzii. Dacă astea ar păcăli scanerele.

Ca să nu mai zic că la paza frontierelor aeriene, adică la Otopeni, nici măcar parcările nu sunt păzite. Altfel cum ar trece, pe la protocol  toți borfașii condamnați și cu pușcărie la activ? Răspuns: plătind o taxă și râzând în nas cozilor de contribuabili care merg în Shengen la muncă cinstită.

Pentru cei nefamiliarizați cu Shengen, adică electoratul PSD, care „nu ne vindem țara” și nu ne dăm banii de vacanțe străinilor (dar bagă la ghiozdan și la ficat toate produsele cu E-uri din Shengen), aderarea la spațiul Shengen e o noțiune la fel de abstractă precum să tragi apa la toaletă într-o încăpere specială din casă.

Dar ia să vedeți urlete de bucurie pe forumuri și Zilele orașului Shengen, dacă Europei i se face milă de noi și ne lipesc la spațiu. O să iasă madam Carmen Dan, mama gazelor lacrimogene, să ne prezinte aderarea la Shengen ca pe o victorie personală a domnului Tătuca Liviu. Deși omul trece prin Shengen doar să ajungă acasă, în Brazilia.

Pe de altă parte, Opoziția ori o să sară: v-am zis noi, din cauza legilor justiției nu intrăm – deși până la Ciordache am intrat la fel de bine în Shengen. Ori o să crape de ciudă că intrăm fix pe tura PSD.

C-așa sunt românii – de precădere cu ocazia Centenarului Unirii – foarte uniți. De asta nici nu ne-am făcut autostrăzi, școli și spitale, din cauza unirii excesive între ai lor și ai noștri.

Problema e că-i încurcăm și pe bulgăroi. Că ăștia, de bine de rău, au ajuns mai bine văzuți afară, nemții le-au făcut litoral, singuri își fac autostrăzi la juma de preț față de Astaldi, Euroconstruct și Șpagoconstruct-compania căpușă a Companiei române de Neautostrăzi. Și acum, din cauza noastră, nu pot trece frontiera fără controale spre Ungaria. Mai bine luați avionul, deși am impresia că și spațul nostru aerian e plin de goluri de aer, precum ulițele județene.

Dar și dacă ne bagă în Shengen, singurele cozi pe care o să le mai vezi la vamă la Nădlac, o să fie cozile de cai, de la căruțele românești.

Chiar, putem intra, Euro 6, cu calul în Shengen?

 

Inchide