Votez cu mine

O femeie fascinantă, poeta Gabriela Negreanu, îmi spunea, înainte de a se arunca de la etajul 9,  că nu mai vede în jur decât roboți cu capete  detașabile. Astăzi, uitându-mă la televizor, am ajuns să-i înțeleg viziunea.

Încă mă mai întreabă oamenii cum să voteze.  Nu mai am, după mai rău de 20 de ani de la Revoluție,  decât un singur răspuns: nu știu, pot să spun doar cum votez eu însumi.

Nu știu dacă e de folos cuiva. Nu cred că îți poate spune cineva cum să votezi,  tot așa cum nimeni nu îți poate spune cu cine să te căsătorești.

Votul înseamnă viziune, a lumii și vieții, fie și una ca a Gabrielei – dacă nu o ai, n-are cine să ți-o livreze.

Medicul pediatru Mihai Craiu, despre copiii care stau în casă: „Am văzut o mulțime de manifestări…”

Nu sunt credincios. Dar cred că se poate merge la vot așa cum se merge la biserică. O singură dată nu m-am dus, am cedat nervos, la Băsescu-Năstase, în 2004 – și regret.  După atâtea rânduri de alegeri, nu mai cred nici cât negru sub unghie că trebuie să bag în urnă vreo speranță de mai bine. Am priceput că roboții cu capete detașabile sunt toți la fel. Aceleași fețe mecanice,  clănțănitoare, lucioase, aceleași priviri mincinoase, hrăpărețe sau demente radiind din ochi morți.

Crescut sub comunism, îmi dau în fine seama că votul nu e o investiție. Un buletin de vot îți dă mai puține șanse să te îmbogățești decât un bilet de loterie. Votul nu îți garantează un loc de muncă, nici salariu, nici profit, nici dividende, în schimb poate să-ți aducă pierderi și necazuri cu procuratura.

Votul, stimați concetățeni, nu e comunist, dar nici capitalist nu e.

Votul e un gest degeaba.

Și atunci, de ce să mai votăm?

Pentru că votul e un gest degeaba, dar esențial pentru supraviețuirea civilizată a unei societăți. Așa cum sunt și alte gesturi degeaba: a spune bună ziua, nu vă supărați sau cu plăcere, a da mâna, a te închina când treci pe lângă o biserică,  a ura La mulți ani, a oferi flori, a merge cu copilul pe umeri la parada de Ziua Națională. Așa cum despre toate acestea se spune „gestul contează”, și despre vot se poate spune „votul contează”.

Pentru că a merge la vot înseamnă un tratament preventiv ca să nu ne îmbolnăvim de dictatură sau haos.

Iată de ce cred că fiecare trebuie să voteze nu pentru mai bine, ci pentru sine, pentru igiena proprie ca animal civilizațional.

Așa că duminică nu voi merge să votez pentru președintele Masăverde, Marele Masturbator care, vineri, la orele 16, a dorit să se mai masturbeze public încă o dată cu Puterea, câtă mai are.

Nu merg să votez nici cu mincinosul fanfaron Crin Antonescu, nici cu plagiatorul Victor Ponta.

Votez cu mine.