Cum s-au transformat bicicliștii din „sărăntoci teribiliști” în băieții deștepți ai șoselelor

Redactor:
Dan Radu
Pistele sunt insuficiente și pline de capcane, locuri unde să le lași sunt prea puține, iar traficul din București nu este cel mai prietenos posibil. Chiar și așa, numărul de bicicliști continuă să crească în Capitală.

Pistele sunt insuficiente și pline de capcane, locuri unde să lelași sunt prea puține, iar traficul din București nu este cel maiprietenos posibil. Chiar și așa, numărul de bicicliști continuă săcrească în Capitală.

Mai avem mult până să prindem din urmă orașe precum Amsterdamsau Bruxelles, însă oriunde te-ai uita, cineva dă la pedale. Înplină criză, vânzătorii de biciclete spun că numărul cliențilorcontinuă să crească. Ba poate tocmai pentru că e criză pe piațaauto, o bicicletă pare mult mai atractivă. ONG-urile carepromovează mersul pe două roți spun că numărul de bicicliști e încreștere exponențială. Și autoritățile locale țin pasul, însășontâc. Și nu de bunăvoie, ci numai presate și bătute la cap.

„Este adevărat, tot mai multă lume trece la bicicletă. Este maieconomicoasă, ocupă mai puțin spațiu, timpul de deplasare nu e cumult mai mare ca în cazul unui automobil. Criza a făcut ca cerereasă se subțieze, însă numai în cazul brandurilor mai costisitoare.Mountain bike-urile se vând în continuare bine”, spune AndreiLescaie, de la Surmont Bike Shop. Ce bicicletă este bună însăpentru București? Mountain bike-urile pot părea utile, având învedere că până și pe pistele de biciclete ai de negociat borduri dezeci de centimetri înălțime, însă Andrei Lescaie recomandăbicicletele urbane. „Bicicletele de oraș nu se mai compară cusemicursierele vechi, pot face față chiar și Bucureștiului. Depindece urmărești. Dacă ai treabă în oraș, mergi cu bicicleta la muncă,cea mai bună este una cât mai simplă, single speed. E ușor deîntreținut, te duce unde vrei și e ideală pentru navetiști”, maispune Andrei.

Bicicleta pliabilă

O bicicletă care are tot mai mult succes este cea pliabilă, bunăde mers pe drum, dar și de luat în metrou sau în autobuz. „Mai alesanul acesta a fost un salt foarte mare în ceea ce privește cererea.Au pătruns foarte bine și cele pe care le vindem noi și cele pecare le aduc alții”, spune Vasile Ghimpu de la Metropolis. Spune căproblema cu bicicletele pliabile nu sunt roțile mici, ciîncheieturile. „Când vine vorba să urci un trotuar foarte mare sausă cobori de pe unul nu roțile mici sunt problema. Din contră,având același număr de spițe, dar fiind mai mici, sunt mairezistente. Problemele apar la «încheieturi». Fiind o bicicletăpliabilă, are balamalele ei și acolo pot să apară problemele când esupusă la șocuri. Însă nu te pune nimeni să sari cu ea de petrotuare, asta nu e bine să o faci cu nicio bicicletă”, spuneVasile Ghimpu.

Dimensiunea o recomandă însă și pentru alte motive – sunt maigreu de furat. „Avantajul e că o porți mereu cu tine, fie că staipe ea, fie că o cari în spinare. Dacă mergi cu ea la birou, o lașisub birou și nu ți-o fură nimeni”. Chiar dacă ocupă puțin spațiu, ate urca cu o „pliabilă” în autobuz tot nu e un lucru privit cu ochibuni. „Au apărut aceste probleme și în metrou, și în tren, și înautobuz, cine s-a urcat cu ele nu a fost bine văzut. Acum, cliențiise întorc să-și cumpere huse”.

Bate șaua să priceapă autoritatea locală

Pentru Geo, președintele asociației „Bate șaua să priceapăiapa”, numărul tot mai mare de bicicliști este o pârghie prin carepoate să convingă autoritățile să sprijine mersul pe două roți.”Autoritățile locale din București au avut mereu o atitudinereactivă. Ele nu fac nimic decât dacă sunt foarte mulți oameni carecer acest lucru. Ar fi de dorit ca ele să aibă o atitudineproactivă, să asigure mai întâi condiții, să facă piste, să facărastele și atunci bicicliștii vor veni. Astfel, numărul crescut debicicliști e o componentă esențială în crearea unor premise dedezvoltare a unei culturi a bicicletei”, spune Geo.

O cultură a bicicletei a fost scopul acestuia încă din 2004. „Amconstatat însă că românul, bucureșteanul, nu mai era prieten cubiciclistul. 20 de ani de cultură a automobilului au dus laasta.

În plus, până acum câțiva ani, singurii care mergeau pebicicletă erau câțiva puști care încercau să facă tot felul detrick-uri și nu în parcuri, pentru că nu aveau locuri amenajate, cipe stradă. Poate că de aceea bicicliștii au fost etichetați dreptsărăntoci sau teribiliști. Încet, încet însă, încerc să-ireobișnuiesc pe oameni să folosească bicicleta și ca mijloc detransport. Este un mijloc de transport inteligent, e ieftină, nuconsumă nimic, nu poluează, este sănătoasă”, spune Geo.

„Trebuie să schimbăm mentalitatea la nivelînalt”

Președintele „Bate șaua să priceapă iapa” spune că este firescca o bicicletă să deranjeze în metrou sau în RATB și crede căproblema nu poate fi rezolvată decât prin schimbarea mentalitățiila nivel înalt. „În metrou, în tren, în autobuz e aglomerație.Normal că iese scandal. Degeaba ai bicicletă pliabilă dacă estemurdară, dacă îl zgârie pe vecinul de drum. Problema este că nu aiun spațiu rezervat. Trebuie să schimbăm mentalitatea la nivel înaltla CFR, la Metrorex, la RATB, astfel încât ei să creeze condiții șipentru bicicliști, și pentru ceilalți călători”, spune Geo. Pânăacum s-au făcut pași înainte, însă în ritm lent. „Ce am obținut buna fost ca viitorul Bulevard Uranus să aibă o pistă de 1,7 metri pecarosabil. Asta s-a putut face pentru că se construiește așa dinstart. Cei 70 de kilometri de benzi de ghidaj care se vor construiacum vor avea lățimea de 1,3 metri și nu de un metru cum suntpistele vechi. Bine că am aflat la timp și am putut să obținem unspațiu mai mare. Încercăm acum să schimbăm codul rutier. Când vinevorba de bicicliști, legile sunt foarte confuze și contradictorii”,mai spune Geo.

Inchide