• Publicat:
  • Actualizat:
Reportaj

Doctor, doctoră sau doctoriță? Limba română le-ar putea face dreptate femeilor. Numele de profesii, trecute și la feminin

Indexul ocupațiilor din România este macho de la cap la coadă: în el, aproape toate cuvintele care denumesc profesii sunt de genul masculin. Excepțiile sunt puține: menajeră, îngrijitoare, infirmieră, femeie de serviciu sau stewardesă. Dar nicăieri directoare, arhitectă sau ingineră.

„Nu avem nici mișcare politică feministă, nici în străinătatelucrurile astea nu au venit pentru că politicienii au avut unmoment de iluminare. Nu avem nici o problemă să spunem învățătoaresau profesoară, dar dacă e vorba de o profesoară universitară, avemo crampă, îi spunem profesor universitar. De câte ori e vorba de ofuncție prestigioasă folosim masculinul”, spune Mihaela Miroiu.Deocamdată ce a putut ea să facă a fost ca în cărțile apărute încolecția pe care o coordonează la Editura Polirom să feminizeze, decâte ori este cazul, numele de profesii. Speră că asta se vaîntâmpla peste tot. „Eu am încredere că, încet, încet, se vatransforma și realitatea. Acești termeni se vor transpune înrealitate, cu toate crampele, hazul, ironia și bășcălia groasă,care se vor face pe seama lor. „

„Angajăm ospătari (fete)”

Țările francofone, Canada, Belgia, Franța, și-au feminizat șiele numele de profesii, știe lingvista Ioana Vintilă Rădulescu,directoarea adjunctă a Institutului „Iorgu Iordan”. „Mi se pare căla noi există o rezistență la feminizare și în presa scrisă existăo tendință contrară feminizării, mi s-a întâmplat de multe ori săfiu citată „lingvistul” sau să-mi fie pomenit doar numele defamilie. În acest fel, apar confuzii”, spune ea. Sau situațiihilare.

„În viața de zi cu zi, apar situații ciudate, am citit la unmoment dat pe un afiș «Angajăm ospătari (fete)»”, continuă IoanaVintilă Rădulescu.

Lingviștii vor propune cele mai bune forme de feminin, dar s-arputea ivi și probleme.. Doctoriță e peiorativ, în timp ce doctorăsună „semidoct”: „Apoi sunt numele de profesii venite din limbistrăine, precum «officer», folosit în corporații. Cum spunem?Ofițereasă? Trebuie să vedem”. Nu e sigură dacă se vor putea alocabani de la buget, pe timp de criză, pentru proiectul de feminizarea numelor de profesii. Nici că societatea îl va accepta. „Am fostfoarte mirată, cu ceva vreme în urmă, când intelectuali distinșis-au revoltat când au auzit de feminizare”, își aminteștelingvista.

O confuzie totală se poate stârni în mintea neștiutorului depolitică, atunci când aude de soțul senatorului Nicolai(Norica-n.r.), ori de cel al fostului ministru Andronescu(Ecaterina-n.r.). S-ar putea gândi că, în timp ce nu era atent, aufost legalizate căsătoriile homosexuale și că se practică pe scarălargă, ba chiar la nivel înalt, crede profesoara universitarăMihaela Miroiu, militantă, încă din anii ’90, pentru trecerea și lafeminin a numelor de profesii.

„Un standard masculin, în care femeile trebuie să seîncadreze”

Lucrurile s-ar putea schimba acum, când Agenția Națională pentruEgalitate de Șanse vrea să introducă în Clasificarea Ocupațiilordin România (COR), cu ajutorul lingviștilor de la Institutul „IorguIordan”, și variantele feminine ale numelor de profesii. „Atâtavreme cât femeile participă direct la piața muncii și ocupăposturi, această realitate trebuie consemnată și de COR. Așa a fostnorma inițială, bărbații au ocupat primii aceste funcții. S-a omisapoi trecerea în COR a numelor de profesii și la feminin și astfels-a creat ideea unui standard masculin, iar femeile trebuie să seîncadreze în acest standard”, spune Andra Croitoru, consilieră încadrul Agenției pentru Egalitate de Șanse, care dă exemplul Spanieiși pe cel al Franței, unde a fost făcută deja feminizarea numelorde profesii. Proiectul este încă la început: deocamdată cei de laagenție s-au dus cu propunerea la Institutul de Lingvistică „IorguIordan”, pentru a afla de la experții de acolo care este cel maibun feminin pentru numele de profesii folosite până acum doar lamasculin. Lingviștii urmează să facă propuneri, iar, dacă totulmerge bine, vor face un contract cu Agenția Națională pentruEgalitate de Șanse, iar lista ar putea fi terminată în șaseluni.

Englezii s-au dat peste cap să găseascăfeminine

Limbajul reflectă un fel de a gândi și are puterea de a modelarealitatea, crede Mihaela Miroiu. „Dacă limba este masculină șirealitatea va fi la fel. Unele feminine sunt peiorative, doctoriță,șoferiță, la masculin nu avem doctoruț sau șoferuț. Unde te ducidacă ai de ales între un doctor și o doctoriță? Ultimul cuvânt nuare în el nici un fel de prestigiu”, spune Mihaela Miroiu. Țărileanglofone s-au dat peste cap să treacă și la feminin profesiile,deși limba engleză nu face diferențe de gen. „Au schimbat«chairman» cu «chairperson». Când fac referire la grupuri în caresunt persoane de ambe sexe spun întotdeauna femei și bărbați. Iareu mă ciocneam de formulări gen «domnului decan Mihaela Miroiu»,iar Ministerul Educației trimite scrisori «în atenția domnilorrectori și domnilor decani»”, continuă Mihaela Miroiu. După părereaei, limba română ar trebui să conțină cuvintele chirurgă, doctorăsau chelneră, iar faptul că nu le avem spune multe despresocietatea românească…(Citește mai departe în paginaurmătoare)

Inchide