Europenii se mută în case „made in Harghita”

Redactor:
Vlad Mironescu
După boomul imobiliar de acum câțiva ani, când tot omul își construia o casă din beton și cărămidă cât mai mare și scumpă, a venit vremea caselor ceva mai ieftine, din lemn și cu timpi record de asamblare.

După boomul imobiliar de acum câțiva ani, când tot omul îșiconstruia o casă din beton și cărămidă cât mai mare și scumpă, avenit vremea caselor ceva mai ieftine, din lemn și cu timpi recordde asamblare.

În ultimii ani, în depresiunea Gheorgheniului au apărut peste 40de fabrici în care se construiesc case de lemn. Arpad Bege esteunul dintre veterani, începând afacerea în 1994. Prima casă a dus-ola Craiova: „Când am fost prima dată acolo, la începutul anilor’90, intrau oamenii și întrebau: da se poate sta în casele astea?Nu era cunoscut…”

Acum cinci ani, a cumpărat o fostă crescătorie de miei înSuseni-Harghita și a transformat-o în fabrică. Kis Akos are ofabrică de case în Joseni. Arată una dintre ele: „E o casă de lemnrotund pe care o ducem în Anglia. Domnul șofer cred că e la a 20-acursă”. Și Csaba Bege face case. Zilnic, case încărcate în tiruripornesc din zona către diverse colțuri ale lumii: Anglia, Franța,Austria, Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Israel, Olanda,Tenerife. Ba au ajuns și în Elveția, Danemarca și Norvegia. Cum seface că lemnul câștigă teren în fața betonului și cărămizilor? „E oconstrucție mai simplă, mai rapidă și, de ce să nu zicem, maiecologică”, spune Csaba Bege. Avantaje la care se adaugă șiprețul.

240 euro/mp – „la roșu”, 300 euro/mp – „lagata”

„Asta durează ca montaj două luni și pregătirea în fabrică altedouă luni. Pereții sunt din lemn masiv. La o construcție de genulăsta, metrul pătrat la roșu este de 220-240 de euro și cu finisajeajunge între 280-300 de euro”, explică Csaba Bege. Cu totul, o casăcostă cam 40.000 de euro „la gata”. Localnicii sunt obișnuiți săridice construcții din lemn: „80 la sută din casele de la noi suntcase din lemn. Avem și case de o sută de ani, din lemn. Și toatecasele pe care le vedeți acuma sunt din lemn”.

În depresiunea Gheorgheniului, criza economică a fosttransformată în mană cerească. Constructorii, în mare parte etnicimaghiari, profită de moment și le oferă oamenilor case mai ieftine.Ușor dar sigur, încep să intre și pe piața românească. În afară,oriunde se duc sunt respectați și au statul de meșteri. Meșteri dinRomânia.

Două TIR-uri de materiale, trei oameni și 6 săptămâni demuncă

Kis Akos, din Joseni, arată câteva imagini cu produsele sale: „Astae în Franța, din lemn rotund. Casa respectivă a fost construită detrei oameni în șase săptămâni. Trei oameni au construit, audescărcat două camioane de marfă, au vopsit, tot… Asta e înAustria. E din lemn stratificat, secțiune modernă, în exterior cusuprafața tencuită, iar în interior cu gips carton”. Altă casă vapleca în Grecia, într-o zonă seismică. Este construită pecalculator, după care în fabrică fiecare lemn primește un cod.

„Vă spun, ușor nu a fost. Și nu este nici în momentul de față,pentru că facem case individuale. De serie sunt foarte puține”,spune Kis Akos. Ne arată o casă „pe bandaj de lemn”, cu baie șitrei dormitoare în mansardă. S-au apucat de ea în vară. Casa vaajunge să coste, „la cheie”, 60.000 euro – cât un apartament cu 2camere.

Acum trei săptămâni, o casă a ajuns într-un sat de lângăCraiova. „Este o casă de lemn, are de 120 de metri pătrați și totce-i trebuie pentru patru persoane”. Acum câteva zile, casa era înpicioare, gata de finisare, iar de Sărbători, noii proprietari sevor muta în casa lor.

„Câteodată spun că mă duc acasă beat și intru cu capul prinperete. Dar pentru asta trebuie să ai capul foarte tare”, glumeșteZsombori Vilmos, fost deputat. S-a mutat într-o casă de lemn acumșapte ani. A văzut în Austria o casă, a luat proiectul, iar acumare la Miercurea-Ciuc una la fel, din lemn. Spre mirarea vecinilor.Fiecare produs este unicat. Meșterii din Harghita nu produc înserie și aceasta a fost o portiță prin care au scăpat în fațamultinaționalelor din afară care produc locuințe-tip.

Fonduri europene pentru industria caselor de lemn

Maghiarii din depresiunea Gheorgheniului nu au profitat numai decriză. Au luat fonduri pentru utilaje de ultimă generație și auinvestit în România. „Aici avem uscătoriile pe care tot pe fondle-am luat. Este ultima generație de uscătorie.

Aici omul nu trebuie să intervină: totul se rezolva dincalculator”, arată Arpad Bege. Scândura este ținută între 8 și 10zile, la o temperatură de 60 de grade. Iar uscătoriile lui ArpadBege sunt pline-ochi.

Aproape 200 de mii de euro a luat din fonduri, dar formalitățilel-au adus în pragul falimentului. „Plătesc lunar 90 de milioanebani pentru bancă. Nu e ușor nici cu fondurile… nu e ușor. Dacăeram un începător, puteam să dau și faliment”.

Dar constructorii din Harghita nu sunt începători. Majoriateaoamenilor construiesc o dată în viață; sunt puțini care reușesc săconstruiască de mai multe ori. De câte ori a construit Kis Arpad,meșter din depresiunea Gheorgheniului? „Eu am reușit să fac cam deo mie de ori…”

Construiesc case și demontează prejudecăți

„Nu m-am gândit niciodată, nici măcar la începutul anilor ’90, săplec în Ungaria. Îmi place aici. Aici m-am născut între munțiiăștia”, spune Arpad Bege. Pe copii și-i educă în limba română. „Euam văzut pe pielea mea că, dacă știu limba română, pot să mădescurc. Am văzut și colegi care nu prea se descurcă în altejudețe”. Meșterii maghiari din Harghita construiesc case șidemontează prejudecăți. Pentru ei, România este țara lor, țara dincare nu s-ar da plecați niciodată. (Alex Dima, MihaiBuzduga, reporteri Pro TV)

Inchide