LISTA TORȚIONARILOR CARE TRĂIESC. Reacția unuia dintre cei doi supraviețuitori de la Râmnicu Sărat, când Gândul i-a arătat poza la zi a lui Vișinescu

Redactor:
Biro Attila
Dintre miile de deținuți ai temniței comuniste de la Râmnicu Sărat, astăzi mai sunt în viață doar doi: Valentin Cristea, condamnat la 7 ani de închisoare pentru că a divulgat informații secrete „Comitetului III de rezistență" din Câmpina, și Constantin Copoiu, un simplu condamnat de drept comun. Vecin de celulă cu regretații Corneliu Coposu, Ion Mihalache, Ion Diaconescu și Jenică Arnăutu, bătrânul Valentin Cristea își amintește cu claritate regimul de teroare al închisorii conduse de torționarul Alexandru Vișinescu.

Dintre miile de deținuți ai temniței comuniste de la Râmnicu Sărat, astăzi mai sunt în viață doar doi: Valentin Cristea, condamnat la 7 ani de închisoare pentru că a divulgat informații secrete „Comitetului III de rezistență” din Câmpina, și Constantin Copoiu, un simplu condamnat de drept comun. Vecin de celulă cu regretații Corneliu Coposu, Ion Mihalache, Ion Diaconescu și Jenică Arnăutu, bătrânul Valentin Cristea își amintește cu claritate regimul de teroare al închisorii conduse de torționarul Alexandru Vișinescu.

Cu lacrimi în ochi, a povesit cum într-o noapte a asistat la moartea provocată de torturi a unuia dintre liderii rezistenței anticomuniste. Vezi în articol povestea lui Valentin Cristea, ultimul deținut politic în viață de la Râmnicu Sărat. 

Cristea Valentin are 83 de ani și a fost condamnat la 7 ani de închisoare, în anii ”50, pentru că a colaborat cu rezistența anticomunistă. Mare parte din anii de închisoare i-a petrecut la penitenciarul de la Râmnicu Sărat, unde a intrat în contact cu cei mai importanți lideri țărăniști.

Povestea lui Valentin Cristea începe în 1953, după ce a terminat facultatea de electrotehnică. Inițial, statul l-a repartizat ca tehnician la un cinematograf din Comarnic. La scurt timp după, a fost notificat că trebuie să se prezinte la Direcția Securității din Ploiești. „Chestiunea asta m-a cam șocat, pentru că în familia noastră aveam rude suspecte din perspectiva comuniștilor. Mama mea avea un unchi care a fost general și ministru pe vremea lui Carol al II-lea”, povestește Valentin Cristea.

De la angajat al Securității la dizident

Pentru că avea diplomă de electrotehnist, Securitatea l-a înregimentat la direcția care se ocupa cu interceptarea telefoanelor. „Am încercat să le explic că nu vreau, dar fără rost. Așa că am fost angajat locotent la MAI”, spune Valentin Cristea. Timp de doi ani și jumătate, Valentin Cristea a construit aparatura de ascultare utilizată de Securitate.

Între timp, tânărul Valentin Cristea se întâlnea frecvent cu „Comitetului III de rezistență” din Câmpina. Acest comitet de rezistență era format dintr-una din mătușile sale și un amic al acestei. „Ei împărțeau manifeste prin trenuri, dădeau telefoane la ambasadele occidentale și probabil așa au intrat în atenția Securității”, relatează Valentin Cristea. Pentru că Securitatea monitoriza comitetul de rezistență al mătușii, locotenentul de Securitate Cristea a fost și el filat. El povestea mătușii sale despre modul în care sunt ascultate telefoanele.

În 1955 a fost chemat la Ministerul de Interne, la adjunctul ministrului, unde în biroul acestuia a fost arestat. „Am fost chemat la adjunctul ministrului Alexandru Drăghici sub pretextul că urmează o operațiune și că aveau nevoie de mine. A intrat la un moment dat un alt general, Naun, care i-a întins o hârtie. A pus mâna pe mine și mi-a spus: >. Fără nici o altă explicație”, își amintește Valentin Cristea.

După ce a fost arestat, a fost dus și încarcerat în cazarma Malmaison, un centru unde securitatea îi ancheta prin tortură pe dizidenții regimului. Pe la Malmaison au trecut în drumul lor spre Râmnicu Sărat, Sighet, sau Aiud, liderii PNȚ Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Nicolae Penescu și Corneliu Coposu. În celula de la Malmaison, Valentin Cristea s-a întâlnit cu nepotul lui Alexandru Vaida Voievod, Mircea Vaida.

La trei luni de la arestare, un tribunal din București l-a și condamnat: prima sentință, după cum spune Valentin Cristea, a fost mai blândă, doar cinci ani de închisoare. După un proces care a durat 20 de minute, a fost condamnat pentru „infracțiunea” de „divulgare de informații”. „În toamna lui ”56, un ofițer mi-a comunicat că am fost condamnat la 5 ani de muncă silnică”, spune domnul Cristea. După Malmaison, a fost mutat din penitenciar în penitenciar. A ajuns la un moment dat la Fortul 13 Jilava. Aici s-a întâlnit în celulă cu amicul mătușii sale, cel care a constituit „Comitetul III de rezistență”. Celula de la Jilava a împărțit-o și cu doi generali din armata lui Carol al II-lea.

În noiembrie 1956, Valentin Cristea a fost mutat la penitenciarul de la Râmnicu Sărat. Aici a stat până în 1963. „M-au băgat direct în celulele de izolare, adică la carceră. Luni de zile nu știam unde sunt pentru că nu puteam să vorbesc cu nimeni”, își amintește fostul deținut politic. După câteva luni a aflat că sentința inițială de cinci ani a fost casată și la rejudecare a primit șapte ani de închisoare. Procesul de rejudecare a durat 10 minute, în care Valentin Cristea nu a avut dreptul să spună nimic: „Au spus că pedeapsa este prea blândă”.

La fel ca toți deținuții politici, Valentin Cristea descrie condițiile de detenție de la Râmnicu Sărat ca fiind unele de exterminare: înfometare sistematică, izolare completă, frig și diverse forme de tortură. Meniul de la Râmnicu Sărat era unul de subzistență compus dintr-o fiertură de arpacaș. „Măncarea de lux era reprezentată de fasole, dar mereu prea puțină”, spune fostul locatar al penitenciarului. Pentru că nu puteau comunica prin viu grai, deținuții au învățat codul Morse. Valentin Cristea spune este cel care a brevetat codul Morse tușit. Unii dintre deținuți comicau în Morse în limba franceză pentru că la un moment dat în penitenciar a fost adus un specialist în acest limbaj, dar care nu știa franceză. Pe lângă foamete și terorizarea constantă, deținuții erau lăsați să înghețe de frig. „Iarna nigea peste mine. La un moment dat aveam picioarele și mâinile pline de sânge de la degerături”, relatează Valentin Cristea.

Zilele de carceră erau acordate cu generozitate de comandantul penitenciarului, Alexandru Vișinescu. Dacă un deținut era prins comunicând prin Morse, primea și o săptămână de carceră. În timpul zilei, deținuții nu aveau voie să se așeze pe pat sau să stea lângă peretele celulei. „Dacă încălcai regula, pedeapsa era izolare cu arest sever. Două zile nu mai primeai mâncare ci doar un castron cu apă. Eu am primit odată cinci zile în care am primit mâncare o singură zi”, își amintește Valentin Cristea.

În 1957, lângă celula în care era cazat Valentin Cristea a fost adus Ioan Bărbuș, lider al tineretului țărănist, condamnat în 1949 la 15 ani de închisoare. Valentin Cristea își aduce aminte că în celula din stânga sa a fost adus și Jenică Arnăutu, cu care prin sistemul Morse a legat o prietenie. Jenică Arnăutu a fost și el unul dintre liderii rezistenței anticomuniste condamnat la închisoare pe viață pentru că s-a împotrivit regimului totalitar. După ce a organizat o grevă în penitenciarul din Aiud, a fost mutat în 1957 la Râmnicu Sărat unde a fost depus într-o celulă de izolare.

„După 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo lângă mine”

Cu ochii podidiți de lacrimi, Valentin Cristea povestește cum a fost exterminat Jenică Arnăutu. „El suferea de ulcer și a cerut să nu i se mai pună sare în mâncare, dar conducerea penitenciarului a refuzat. A intrat în greva foamei. Asta era în 1959″, spune Valentin Cristea. După un anumit număr de zile de greva a foamei, comandatul Vișinescu a dispus ca Arnăutu să fie supus unui regim de alimentație forțată. „Veneau doi gardieni și un sanitar, îi băgau un furtun pe gât și îi dădeau un lichid nutritiv. După 40 de zile de greva foamei, a murit. A murit acolo lângă mine”, spune Valentin Cristea cu ochii în lacrimi.

Declarația lui Valentin Cristea este confirmată și de testimonialul lui Ovidiu Borcea, un alt dizident care a trăit ororiile de la Râmnicu Sărat. „Jenică Arnăutu era cel care protesta cel mai vehement împotriva regimului de exterminare. El se găsea într-o grevă a foamei care dura de 132 de zile, timp în care a fost torturat, bătut, alimentat cu furtunul pe care-l introduceau forțat în gură și pe esofag, în aceste condiții și-a dat ultima suflare pe 2 noiembrie 1959″, a declarat într-un interviu Ovidiu Borcea.

Despre comandantul Vișinescu spune că îl întâlnea numai odată pe an când la penitenciar venea un procuror care discuta cu deținuții dacă mai au ceva de declarat. În schimb, își amintește de bătăile la care era supus constant Ion Mihalache. „El protesta mai vehement. Intrau peste el, îi puneau lanțuri. Auzeam constant cum îl băteau și îl maltratau. Țipa mereu de durere”, spune Valentin Cristea.

După 50 de ani, Valentin Cristea l-a revăzut pe comandantul Vișinescu, nu în realitate, ci doar într-o poză realizată de gândul. „Acum e slab, era bine făcut când eram acolo. Probabil dacă l-aș vedea pe stradă nu l-aș recunoaște”, spune Cristea. În ciuda celor șapte ani de suferințe de la Râmnicu Sărat, Valentin Cristea spune că a avut un oarecare noroc: „Era mai grea temnița de la canal, de la Cavnic sau de la Pitești. Aici erau groaznice foamea, inzolarea și singurătatea”.

„Nu le mai dați atâta mâncare, că s-au răsculat împotriva conducerii”

Constantin Copoiu a fost și el deținut al penitenciarului Râmnicu Sărat pe vremea când închisoarea era condusă de către Alexandru Vișinescu. Constantin Copoiu însă nu a fost deținut politic, a fost unul dintre deținuții de drept comun. A stat 10 luni la Râmnicu Sărat. Cei ca el erau folosiți pentru întreținerea penitenciarului.

FOTO: Constantin Copoiu, detinut de drept comun la Râmnicu Sărat

Spune că mâncarea pentru deținuții politici era extrem de puțină. „Noi, care nu eram politici, aveam dreptul la cinci kilograme de alimente, două de fructe și țigări, dar puteam să vorbim și cu rudele”, spune Constantin Copoiu. Pe când deținuții politici nu aveau asemenea drepturi, fiind tratați drept infractori extrem de periculoși. „Erau unii gardieni care spuneau că și mâncarea aia puțină e prea multă pentru aștia politici.>. Spuneau să ne dea nouă mâncare, astora de drept comun, pentru că noi munceam. Erau niște jigodii ofițerii ăștia”, a povestit Constantin Copoiu.

În primăvara acestui an, Constantin Copoiu a revizitat închisoarea de la Râmnicu Sărat. Și-a adus aminte că în timpul detenției l-a văzut pentru câteva secunde pe Corneliu Coposu.

În cele 10 luni de detenție, Constantin Copoiu era cel care le ducea mâncare deținuților. „Le duceam un bol de apă și o mămăligă” a spus fostul deținut. El a relatat că, din ordinul lui Vișinescu, nu avea voie să discute cu deținuții politici. Constantin Copoiu spune că, având în vedere că nu a petrecut prea mult timp la Râmnicu Sărat, nu știe prea multe despre torturile la care au fost supuși deținuții politici.

Dintre toți condamnații care au fost încarcerați la Râmnicu Sărat, astăzi au mai rămas în viață doar Constantin Copoiu și Valentin Cristea.
 

Medicul care a prezis pandemia de COVID-19 în 2017 a anunţat că urmează un nou...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000 de euro pentru o noapte de amor...
FOTO. Avocata superbă, `vânată` de fotbaliști! Cine este Andreea Roșca
FOTO. Ea e femeia pentru care Walter Zenga ar fi părăsit-o pe Raluca! Seamănă foarte...
Când vine, de fapt, iarna în România. Data în care va începe să ningă
Marea Britanie vrea să reducă perioada de carantină la 10 sau chiar 7 zile. România...
Mulți se plâng că 2020 e cel mai rău an din istorie. Care este, de...
Cine e bărbatul celebru care a plătit 80.000 de euro pentru o noapte de amor...
Ce a ajuns să facă Mariana Moculescu după ce s-a lăsat de videochat? Femeia trăiește...
400.000 de tinere au fost ţinute SCLAVE sexuale într-un singur loc. ''Mă VIOLAU în fiecare...
Nicolae Ceaușescu, gest RUȘINOS față de Arsenie Boca. De ce l-a amenințat și a făcut...
Dezastru pentru românii cu aceste conturi și carduri bancare. Li se blochează banii chiar acum
Sfântul Dimitrie cel Nou 2020: Marţi este sărbătoare mare pentru toţi românii! Ce nu este...
Gaze urât mirositoare? Alimentele care la declanșează și când poate fi vorba de cancer la...
SITUAŢIA ALARMANTĂ pe judeţe. Bucureştiul rămâne pe PRIMUL la numărul de infectări. Lista completă cu...
Cine este tânăra care vinde unele dintre cele mai scumpe locuinţe din Bucuresti
Inchide