Alina Matis
14.11.2013
Știri

SINDROMUL NU, boală incurabilă. RĂSPUNSUL ARMATEI după ce Gândul l-a găsit pe OMUL CARE NU EXISTĂ, militarul care se vedea „cu arma în gură”

Ministerul Apărării Naționale a....

Armata României suferă în continuare de „Sindromul NU”. După trei zile de tăcere și numeroase solicitări din partea redacției gândul, Ministerul Apărării Naționale reacționează la cazul plutonierului în rezervă Florin Jalaboi, făcut public duminică sub titlul „Omul care nu există”, și susține și acum că nu sunt cazuri de militari români diagnosticați cu stres posttraumatic. MApN face precizarea că acest NU se referă la evaluarea post-misiune și la evaluările anuale, dar, din păcate pentru instituția oamenilor tari, militarii există și pot avea probleme și între aceste evaluări. Simptomele de stres posttraumatic apar de multe ori la câteva luni după misiune, așa cum ne-au explicat tocmai psihologii militari și așa cum a fost și cazul lui Florin Jalaboi.

Într-un răspuns purtând antetul instituției, dar nesemnat și neasumat de nimeni, în care se precizează doar că sursa informațiilor transmise sunt Direcția Medicală și Casa de Pensii Sectorială ale Ministerului, MApN nu face decât să reia datele prezentate de gândul cu referire la militarul ieșean și să reafirme, la final, poziția oficială. Această poziție susține că Armata României reușește o performanță unică în rândul statelor NATO, aceea de a nu avea oficial niciun caz de stres posttraumatic în rândul a cei 30.000 de militari trimiși în Irak și Afganistan.

VEZI POVESTEA „OMULUI CARE NU EXISTĂ”

Florin Jalaboi, „OMUL CARE NU EXISTĂ” // FOTO: gândul

În cea mai recentă solicitare de reacție la cazul „Omului care nu există”, solicitare adresată ministrului Mircea Dușa de conducerea ziarului gândul, șeful Armatei Române este întrebat de ce experții din instituția pe care o conduce ne-au declarat întruna că nu există niciun diagnostic de stres posttraumatic în Armata noastră, când Florin Jalaboi a primit acest diagnostic anul acesta, într-un spital militar. O a doua întrebare a fost dacă Armata susține acum că Jalaboi este singurul caz de militar cu acest diagnostic. Răspunsul MApN: „Interviul cu psihologii militari a fost realizat în 19 aprilie a.c., moment în care plutonierul (r) Florin Jalaboi nu avea clarificată, încă, situația medico-militară”. După cum gândul a arătat deja, diagnosticul de stres posttraumatic a fost pus prima dată în ianuarie 2013, la Spitalul Militar Clinic de Urgență „Dr. I. Cazihac” din Iași, unde a fost internat în perioada 29.01-5.02. Acest diagnostic se regăsește în alte documente medicale semnate de experții militari, iar singura „clarificare” a situației lui Florin Jalaboi post-interviurile avute de gândul cu psihologii militari a fost decizia de trecere în rezervă, din 23 aprilie.

După acest răspuns venit dinspre MApN, rămâne întrebarea: a mințit Armata susținând că nu există cazuri de stres posttraumatic printre militarii săi sau pur și simplu aceste diagnostice nu ajung, așa cum trebuie să se întâmple, „la centru”, respectiv la Statul Major General și la direcțiile responsabile, ceea ce înseamnă că SMG nu știe ce se întâmplă cu militarii săi?

Diagnosticat și scos din sistem

Florin Jalaboi, acum plutonier în rezervă, a fost în două misiuni externe: în Afganistan, între septembrie 2011 și martie 2012, și în Bosnia-Herțegovina, în 1996. În decembrie 2012, a avut prima tentativă de suicid, iar în ianuarie a fost diagnosticat cu stres posttraumatic, o tulburare atât de întâlnită în alte armate, dar care în România oficial nu există. „Gândurile de suicid le aveam din decembrie și poate nu am scăpat de ele nici acum (…) Aveam arma la mine și tot timpul aveam gândul ăsta: mă vedeam cu arma în gură, cu….”, spune militarul.

După internări succesive la Spitalul Militar din Iași și apoi la Socola, a fost scos brusc din sistem și trecut în rezervă, comisia hotărând că tulburarea survenită după întoarcerea din Afganistan nu este o boală profesională, ci obișnuită. Acum, fostul militar primește o pensie de 571 de lei, a făcut contestație, dar nu a primit încă un răspuns. Din decembrie 2012, a mai avut încă două tentative de suicid, cea mai recentă fiind în ziua în care avea programat primul interviu cu reporterul gândul. Povestea lui Florin Jalaboi, în textul „Omul care nu există” și în filmul de mai jos.

În continuare, vă prezentăm poziția transmisă de Direcția Informare și Relații Publice a MApN față de cazul „Omului care nu există” și precizările gândul:

– MApN: „La întoarcerea din misiunea din Afganistan, în luna martie 2012, militarul a fost evaluat psihologic și nu a declarat dificultăți de adaptare sau relaționare, nu a descris niciun incident traumatic și a considerat că misiunea a fost mai ușoară decât se aștepta”.

gândul: După cum Florin Jalaboi a povestit deja și după cum și psihologii militari au indicat că se poate întâmpla, simptomele au apărut abia la câteva luni după întoarcerea din Afganistan. Cât despre evaluarea post-misiune, cea cu a cărei eficiență se mândrea atât de mult șeful Laboratorului Psihologic în interviul pentru gândul, Jalaboi a recunoscut că a răspuns dezirabil, de frica unor probleme: „Nu mi s-a spus (rezultatul evaluării, n.red.), dar odată ce am rămas în Armată, am trecut. Dar, cum să vă spun, cu examenele astea psihologice care se dau în Armată, inclusiv la plecarea în misiune – am dat examen psihologic la Statul Major General în București. Răspunsul pe care mi l-a dat domnul colonel (cu care a făcut evaluarea, n.red.) a fost: ‘Se vede că ești de mult în Armată. Le știi pe de rost”. Și adevărul e că așa e. E o serie de întrebări de personalitate care, din 1994 până acum… Nu știu dacă, în cazul în care ar răspunde corect, ar mai lua cineva testul. Și le-am învățat pe de rost, adică știm să mințim, să le… Și trecem testul psihologic”.

Trebuie menționat că șeful Laboratorului Psihologic, col. psih. dr. Adrian Prisăcaru, spunea, în interviul din aprilie, că, și dacă militarii nu doresc să verbalizeze sau vor să răspundă dezirabil – cum este cazul lui Jalaboi – la evaluarea post-misiune sau la celelalte evaluări, modelul său de asistență psihologică, „un model fiabil, funcțional și premiat” poate surprinde manifestările latente și orice fel de schimbări ale acelui militar.

Col. Adrian Prisăcaru // Șeful Laboratorului Psihologic din cadrul Statului Major General // FOTO: gândul

– MApN: „Conform Deciziei medicale nr. A-1142/3 din 23 aprilie 2013 a Comisiei de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul Clinic Militar de Urgență Iași, avizată de Comisia centrală de expertiză medico-militară în 7 mai 2013, militarul a fost declarat „inapt pentru serviciu militar cu scoatere din evidență”, grad de invaliditate II, cu revizuire în perioada 1-15 aprilie 2014. Această evaluare se va face în baza mai multor diagnostice clinice și funcționale, între care și cel de tulburare de stres posttraumatic. Plutonierul (r.) Florian Jalaboi nu a contestat decizia comisiei de expertiză medico-militară”.

gândul: Jalaboi nici nu a spus că a contestat decizia medicală – nici diagnosticele, nici decizia de pensionare: „Nu m-am opus (pensionării, n.red.). Prinsesem spaimă de a intra în unitate. Nu știu de ce. Când ajungeam în poarta unității, simțeam o frică de a intra în unitate, frică, rușine. Aveam frică de superiori, de tot ce vedeam mai mare ca mine în grad. Îmi era frică de ei, pur și simplu, îmi era rușine, nu voiam să dau ochii cu ei. De subalterni, de cei mai mici în grad decât mine îmi era rușine. Nu știu, probabil din cauza internărilor”. Întrebarea gândul pentru ministrul Dușa a fost, însă, alta: Cum explică MApN modalitatea în care a fost pensionat acest bărbat și scos rapid din sistem, luând în calcul că a aflat abia la comisia de pensionare că era acolo pentru a fi pensionat?

– MApN: „Manifestarea unor simptome ale stresului posttraumatic nu este egală cu a avea tulburarea. Trebuie îndeplinite cumulativ  toate cele opt criterii de diagnostic și cel puțin șase simptome. Anumiți militari manifestă simptome ale tulburării, fără a îndeplini toate criteriile pentru a primi diagnosticul de tulburare”.

gândul: Această explicație nu are nicio relevanță pentru cazul lui Jalaboi, care a fost diagnosticat deja, în repetate rânduri chiar, deci nu mai este vorba doar despre simptome.

MApN: „Pentru stabilirea drepturilor de invaliditate, Casa de pensii sectorială a M.Ap.N. a emis o decizie în data de 22 august 2013, prin care plutonierul (r.) Florian Jalaboi, în vârstă de 41 de ani, a fost înscris la pensie de invaliditate, potrivit prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cuantumul lunar al pensiei fiind de 571 de lei”.

gândul: Întrebarea a fost cum se explică această pensie după două misiuni externe și 19 ani în Armata Română și cum a fost ea calculată.

MApN: „Potrivit normelor de lucru cu interviul de evaluare psihologică post misiune, aplicat întregului personal participant în teatre de acțiuni militare, nu au fost identificate cazuri de stres posttraumatic în momentul repatrierii și nici ulterior, la evaluările anuale”.

gândul: Acesta este răspunsul MApN la următoarea întrebare: „De ce susținea SMG (Statul Major General) în interviurile gândul că nu există cazuri de stres posttraumatic printre militarii români întorși din Irak și Afganistan, când, spre exemplu, Florin Jalaboi a fost diagnosticat chiar de experții militari? Este acesta, în opinia MApN, un caz singular sau va fi revizuită politica „zero cazuri”?

MApN nu neagă că există UN CAZ, dar nici nu își schimbă politica zero cazuri. Totuși, faptul că la evaluarea post-misiune sau la evaluările anuale nu a fost pus diagnosticul nu este sinonim cu zero diagnostice, când, cum este și cazul lui Jalaboi, tulburarea se poate manifesta și poate fi identificată abia mai târziu. Dar nu înseamnă că sunt mai puțin valide ca diagnostice.

MApN: „Chiar dacă unii militari au declarat că au avut ușoare dificultăți de adaptare la condițiile specifice teatrelor de operații pe timpul misiunii, nu au fost întrunite condițiile pentru a fi emise recomandări de expertizare de către medici specialiști cu privire la existența stresului posttraumatic. Interviul jurnalistei cu psihologii militari a fost realizat în 19 aprilie a.c., moment în care plutonierul (r.) Florian Jalaboi nu avea clarificată, încă, situația medico-militară”.

gândul: Dacă nu cumva prin „clarificare” Armata Română înțelege „scoatere din sistem”, atunci această afirmație este falsă. Militarul a fost diagnosticat de experții de la Spitalul Militar Iași în timpul internării din 28.02-5.02 2013. Diagnosticul este prezent și pe alte documente medicale, din 21.02, 5.03, 21.03 – 26.03 și 1.04 (Socola). Abia ultima decizie medicală, cea în care se recomandă pensionarea pe caz de boală „obișnuită”, a fost emisă în 23 aprilie, după interviurile în care psihologii militari spuneau că nu există stres posttraumatic în Armata română.

CITEȘTE SOLICITAREA GÂNDUL ȘI RĂSPUNSUL DIRECȚIEI DE INFORMARE ȘI RELAȚII PUBLICE DIN MAPN

Povestea lui Florin Jalaboi și refuzul Armatei de a recunoaște o realitate acceptată de trei decenii de alte armate au ajuns imediat în presa internațională, inclusiv pe fluxurile agenției franceze AFP, cea mai veche din lume, ori în publicații precum 20 Minutes, Global Post sau în edițiile print și online ale ziarului pakistanez The News International.

ACCESEAZĂ SITE-UL SINDROMUL NU – CUM TRATEAZĂ ARMATA ROMÂNĂ STRESUL POSTTRAUMATIC

Pentru comentarii, mă găsiți pe Facebook – Alina Matiș și pe Twitter – @alinamatis

×
Inchide