Sutele de ȚIGANI care cerșesc în intersecțiile din BRUXELLES: Cum să facem de rușine ROMÂNIA? Păi ce, avem steagu’ pe noi?

Redactor:
Victor Rotariu
"Sunteți români?", ne-a întrebat Maria (așa s-a prezentat), zâmbind larg, parcă pentru a i se vedea cei doi incisivi de aur. "Ce? V-am stricat ziua, nu? Dumneavoastră vă plimbați bine îmbrăcați prin Bruxelles și apare deodată un cerșetor țigan.''

„Sunteți români?”, ne-a întrebat Maria (așa s-a prezentat),zâmbind larg, parcă pentru a i se vedea cei doi incisivi de aur.”Ce? V-am stricat ziua, nu? Dumneavoastră vă plimbați bineîmbrăcați prin Bruxelles și apare deodată un cerșetor țigan. Și cevreți să fac? Să fur, să dau în cap?”, a continuat ea, ținându-secu mâna dreaptă de fusta cu model floral și măsurându-ne dinochi.

În Bruxelles câștigă,din cerșit, până la un salariu mediu net pe economie din România înfiecare zi

Este de trei-patru luni în Bruxelles, stă într-un apartamentînchiriat undeva la marginea orașului, alături de alte cincipersoane, pentru care plătesc toți 800 de euro, în timp ce eacâștigă între 150 și 300 de euro pe zi, după cum ne-a povestit,adică aproape un salariu mediu net pe economie în România, careeste de circa 340 de euro. Vine din Capitală, din zona Progresul,și are doi băieți, unul de doi ani, altul de 10. „Credeți că nu așvrea să muncesc? Nu mă ia nimeni. Atunci stau și cer”, a explicatea, după care a cerut o țigară.

Maria nu este însă decât una dintre sutele, poate miile depersoane cu cetățenie română care cerșesc pe principalele arteredin capitala Uniunii Europene, oraș cu o populație de un milion delocuitori care ajunge la 1,8 milioane dacă se ia în considerareîntreaga zonă metropolitană a Bruxelles-ului.

Cerșetorii preferăzonele din jurul instituțiilor europene

În principalele zone ale centrului capitalei europene, laieșirea din stațiile de metrou, în apropierea celor mai importanteinstituții europene, respectiv Comisia Europeană și ParlamentulEuropean, se află, poziționați strategic, țigani de cetățenieromână care întind mâna spre trecătorii încă surprinși de noii”musafiri”. În cel mai important oraș european, în care aproapetoate statele lumii au câte trei ambasade – una bilaterală, înBelgia, una la UE și una la NATO – România este reprezentată, lanivelul străzii, de cerșetori.

De la principala intersecție din zona Arts-Loi, în care se află,ironic parcă, ambasada României la UE, la ieșirea din stația demetrou Schuman, aflată la nici cinci metri de clădirea Berlaymont,care găzduiește Comisia Europeană, centrul Bruxelles-ului este plinde cerșetori români.

Unii stau cu mâna întinsă, pur și simplu, apelând la milatrecătorilor, alții stau cu un copil în brațe, cu un cățelușacoperit pe jumătate de o pătură murdară sau cântă la acordeon, cume cazul teraselor din imediata apropiere a Parlamentului European,unde, dacă aud vorbindu-se limba română, cei doi acordeoniști,obișnuiți ai locului, încep să cânte „Pușca și cureaua lată”.

„Păi ce, avem steagu’României pe noi?”

„Ne câștigăm pâinea, nu? Nu cerșim, cântăm. Cine dă, bine. Cinenu, nu. Nu dau în cap. Cânt”, explică Sorin, trecut de 40 de ani,venit în Bruxelles acum un an și jumătate de undeva de lângăGalați. „Ascultăm ce vorbesc. La italieni știm Tarantela, deexemplu. Când aud o melodie de acasă, li se face dor și scotportofelul, ne dau bani… Euro cu euro se adună”, a continuatel.

„Azi eu și cu Grecu’ (Grecu’ a lucrat ca muncitor necalificat pecâteva șantiere din Grecia, până acum trei ani) am făcut doar 50 deeuro. O zi proastă”, a adăugat el. Întrebat dacă s-a gânditvreodată că face o imagine proastă României, Sorin a zâmbitîmpăciuitor: „Păi ce, avem steagu’ pe noi? Cerșim? Nu! Și nici nucântăm prost, că i-am auzit pe alții, tot români, storceauacordeonul de parcă….”.

În Bruxelles sunt peste1.000 de români care lucrează în instituțiileUE

În Bruxelles locuiesc circa 40.000 de români, conform datelorambasadei României din Belgia. Cei mai mulți dintre ei, „nucleuldur”, fiind „valul” de după 2003, cei mai mulți lucrând înconstrucții și servicii în zona metropolitană a capitaleiUniunii.

Dacă la nivelul străzii România este percepută prin intermediulcerșetorilor, la nivelul instituțiilor situația este cu totul alta.În orașul în care 5% din populație lucrează pentru (și este bineplătită de către) instituțiile europene, România are circa 1.000 decetățeni care lucrează în aparatul birocratic din Bruxelles, cărorali se alătură alte câteva mii care lucrează în mediul privat. Niciîn mediul universitar România nu este prost reprezentată: laUniversité Libre de Bruxelles (circa 20.000 de studenți în total)învață peste 250 de studenți români. În total, mediul universitardin Belgia include peste 500 de profesori universitari, lectori,asistenți, preparatori și studenți români.

„Dacă și-ar fi datdemisia, la fel ca ceilalți doi, nu s-ar mai fi chemat acum cazulSeverin”

La nivel oficial, românii sunt reprezentați în UE de către ceipeste 1.000 de români care lucrează pentru instituțiile UE dinBruxelles, care îi au drept vârf de lance pe comisarul european peprobleme de agricultură, Dacian Cioloș (poate cel mai apreciatromân din Bruxelles, după cum reiese atât din discuțiile oficiale,cât și din cele neoficiale purtate pe holurile instituțiilor UE),și pe cei 33 de europarlamentari români, majoritatea, din păcate,cunoscuți fie pentru dezinteresul față de dezbaterile europene(care rezultă din numărul de prezențe în plen, cum ar fi cazurilelui Vadim Tudor și George Becali), fie pentru cazul Severin.

„Ceea ce a deranjat a fost faptul că nu și-a dat demisia. Esteun profesionist. Toți îl știau, măcar din auzite. Dar trebuia săpună capăt, în mod onorabil, acestui scandal care a zguduit mediulpolitic din Bruxelles. Dacă și-ar fi dat demisia, la fel caceilalți doi, nu s-ar mai fi chemat acum cazul Severin”, ne-adeclarat un înalt oficial român, în cadrul unei discuțiiinformale.
„Pe holurile din Berlaymont (sediul Comisiei Europene) circulă dejao glumă, apropo de suma de 12.000 de euro pentru a depuneamendamentul: a stricat piața”, a adăugat el.

PE ar putea introduce înscurt timp „amendamentul Severin”

În scurt timp, Parlamentul European ar putea adopta un actnormativ, numit pe holuri și prin birourile PE „amendamentulSeverin”, conform căruia în momentul în care un europarlamentareste cercetat, din anumite motive, de către organismele abilitateale țării de proveniență sau ale UE, să i se suspende dreptul devot. „Dreptul de vot nu poate fi anulat prin regulament sau prinlege. Este câștigat prin voturile electorilor. El trebuie însăsuspendat în astfel de situații, pentru a evita ceea ce se întâmplăacum, când un europarlamentar, din nefericire român, are încontinuare drept de vot deși este anchetat”, a explicat oficialulromân.

Cazul Severin a readus înprim-plan pericolele lobby-ului

Cazul Severin a agitat nu doar mediul politic din Bruxelles, citot ceea ce înseamnă industria lobby-ului. „E român, nu? Deci știțicazul. Pot să vă spun doar atât: lobby-ul, ca instituție, esteextrem de important în UE. Fiecare voce trebuie auzită, oricât demăruntă ar fi. Nu se face pe bani, ci pe contracte. Eu nu dau bani.Ofer servicii”, a declarat CEO-ul uneia dintre cele mai mari treifirme de lobby din Bruxelles, care a recunoscut că sunt și unele”cauze” pentru care refuză să militeze, cum ar fi cele dinindustria tutunului.

„Până acum firmele care făceau lobby puteau, opțional, să setreacă pe lista oficială. Cel mai probabil trecerea pe listă vadeveni obligatorie. Lobby-ul, indiferent cum este văzut la voi sauîn alte state în curs de dezvoltare, nu are legătură cu traficul deinfluență. Este o artă… dacă vreți. Arta de a demonstra,credibil, în cifre, că există și alte informații importante, înafară de cele propuse de Comisie. Fără lobby vocile a zeci demilioane de persoane din UE, poate, nu ar fi niciodată auzite acolounde contează, în CE și în PE. Noi toți avem nevoie de UE iar UEare, cu siguranță, nevoie de noi”, a adăugat CEO-ul, privind pefereastra clădirii în care firma sa ocupă trei etaje, la o chiriede circa 250 de euro pe metrul pătrat, nivel ridicat datorităapropierii de principalele instituții europene.

Inchide