Maria Bîrnaure
26.02.2016
Sănătate

De ce mor româncele cu zile. Boala care ucide 10 femei în fiecare zi, dar care ar putea fi depistată la o simplă analiză gratuită

De ce mor româncele cu zile. Boala care ucide 10 femei în fiecare zi, dar care ar putea fi depistată la o simplă analiză gratuită
Două boli care nu au simptome clare în stadiile incipiente, omoară anual peste 4.000 de femei în România. Cancerul de col uterin și cancerul de sân sunt afecțiunile cu care sunt diagnosticate tot mai multe românce, dar a căror apariție și dezvoltare poate fi prevenită prin prezentarea periodică la un control ginecologic și testarea Babeș-Papanicolau. „Prevenția reprezintă, de fapt, totalitatea testelor pe care le facem cu scopul de a diagnostica leziuni precanceroase. Deci, când nu este un cancer invaziv și când tratamentul este simplu și eficient în 100% din cazuri", a explicat pentru gândul, Gică Nicolae, medic specialist obstretică-ginecologie în cadrul Spitalului Filantropia. În cazul cancerului de col uterin, țara noastră se situează pe primul loc în Europa în topul deceselor, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății. În anul 2012, incidența cancerului de col uterin a atins o rată de 28,7 cazuri la 100.000 de femei, iar rata de mortalitate a fost de 10,8 decese la 100.000 de femei, de 3 ori mai mare decât media europeană. Unde apare problema? Un studiu recent al Institutului Național de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultație de rutină, dintre care, femeile din mediul rural fac vizite la cabinetul ginecologic în proporții tot mai mici, ajungând până la procentul de 0,5%.

Cancerul de sân și cancerul de col uterin sunt principalele două cauze ale deceselor în rândul femeilor din România. În perioada 2012-2014, în țara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 19.707 cazuri de cancer de sân și 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății. Dintre acestea, 9.893, respectiv 5.038 s-au soldat, în final, cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiștilor, fiind cuprins între 45 și 55 de ani.

„Atât cancerul de col uterin, cât și cancerul de sân apar la o vârstă fertilă. Intervalul cel mai important este între 45 și 55 de ani”, a declarat medicul Gică Nicolae.

Paradoxul este că 90% dintre aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. Potrivit medicilor specialiști, în cazul cancerului de col uterin, prevenția este simplă și facil de realizat, prin intermediul testării Babeș-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care și-au început viața sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă și sexuală. 

„Consultul ginecologic se recomandă la toate femeile, mai ales la cele care au activitate sexuală și înaintea începerii vieții sexuale în cazul în care au o simptomatologie în sfera pelvină sau, în principal după vârsta de 25 de ani dacă până în acel moment femeia nu a avut relații sexuale. Femeile care nu au nicio problemă ginecologică se pot prezenta o dată pe an în condiții optime”, a explicat medicul Gică Nicolae.

Problema apare atunci când aruncăm un ochi asupra statisticilor. Un studiu recent al Institutului Național de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de  specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultație de rutină. Dintre acestea, majoritatea provin din mediul urban, în mediul rural înregistrându-se procente extrem de mici, de până la 0,5%. De cele mai multe ori, româncele ajung la medicul ginecolog atunci când au o problemă, nu pentru controale de rutină, după cum susține și medicul Gică Nicolae.

De aceea, de cele mai multe ori, cancerul este deja instalat și trebuie tratat prin metode care ajung, de cele mai multe ori, să fie cele radicale – îndepărtarea în întregime a sânului sau a uterului, în funcție de localizarea celulelor canceroase. Aceste cazuri ajung să fie tratate la institutele oncologice din țară.

„În Institut, din păcate, ajungem să vedem paciente cu cancer și de col uterin și de sân în stadii foarte avansate. Surprinderea este cu atât mai mare cu cât, nu o dată, aceste paciente sunt cu un nivel de educație destul de ridicat. Deci, oameni de la care te așteptai să fie informați. Când îi întrebi de ce nu au mers la control, justifică cu teama de doctor, teama de boală, teama de durere, speranța că poate trece de la sine. Le pare rău apoi, dar în momentul în care boala a ajuns la un anumit stadiu, părerile de rău nu mai ajută la nimic”, a declarat pentru gândul Laurențiu Simion, medic chirurg în cadrul Institutului Oncologic Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu din Capitală.

Cancerul de col uterin și cancerul de sân pot fi prevenite

În cazul cancerului de col uterin, testul Babeș-Papanicolau rămâne cea mai eficientă metodă de prevenție, având în vedere că în acest fel pot fi identificate celulele în stare precanceroasă, atunci când pot fi tratate astfel încât funcțiile reproductive și hormonale ale femeilor să nu fie afectate.

„Prevenția se face prin citologie cervicală. Există un test, Babeș-Papanicolau, în care noi, prin recoltarea unor celule care se găsesc la nivelul colului și examinarea la medicul neopatolog, putem să punem diagnosticul de neoplazii cervicale. Deci, cancerul de col uterin poate fi diagnosticat în stadii când este doar o leziune precursoare. Prin testul Papanicolau noi putem diagnostica stări precanceroase, când prin tratamente fie locale, cu mici intervenții de tip conizație, excizie a acelei porțiuni, putem trata aceste leziuni și pacienta poate avea, ulterior o evoluție normală, sănătoasă”, a explicat medicul Gică Nicolae, specialist în obstretică-ginecologie.

În cazurile grave, când se pune în discuție afectarea acestor funcții, medicii discută cu pacientele pentru a ajunge la soluția cel mai puțin radicală pentru pacientă. „În alte cazuri, este nevoie de o intervenție un pic mai avansată, dar oricum, în stadiile precanceroase, tratamentul, care poate ajunge până la ablația uterului, șansele de supraviețuire sunt de 100%. Deciziile se iau în funcție de vârsta pacientei, de dorința de a procrea și, nu în ultimul rând, în funcție de rezultatul citologic, adică ce tipuri de celule vizualizăm”, spune medicul.

Situația se schimbă în cazul cancerului de sân. Acesta nu poate fi depistat printr-o metodă de similară cu cea folosită în cazul cancerului de col uterin. Pe lângă clasica palpare, pe care o poate face femeia chiar acasă, cancerul de sân se diagnostichează în stadiile incipiente prin mamografii, adică radiografii făcute la nivelul sânului prin intermediul cărora pot fi identificate leziunile.

„În momentul când noi palpăm o formațiune la nivelul sânului, dacă aceea este canceroasă, de cele mai multe ori, palparea unei leziuni și în funcție de topografia ei, dacă este situată mai profund în sân sau situată mai spre tegument, ea este de obicei de minimum 1-2 centimetri. Mamografia evidențiază leziuni milimetrice, deci, pe care noi nu le palpăm”, explică medicul ginecolog.

De aceea, mamografia reprezintă o metodă prin care diagnosticul de cancer de sân se pune precoce, adică atunci când nu poate fi diagnosticat la un consult ginecologic și nu pot ridica suspiciunea nici măcar pacientei care își face autopalparea sânilor acasă. Supraviețuirea și tratamentul în cazul tumorilor în stare incipientă dau cifre diferite față de cazul în care tumora este deja într-un stadiu avansat și, foarte probabil, a invadat și alte zone din vecinătatea sânului. Cel mai adesea, cancerul de sân se transmite ganglionilor axilari.

„În ceea ce privește cancerul de sân, autopalparea rămâne prima măsură. Apoi, orice modificare la nivelul sânului trebuie să fie un factor de alarmă. Prin orice modificare înțelegem orice modificare de dimensiune, de aspect, de consistență, de culoare, orice secreție apărută la nivelul mamelonului trebuie să fie un factor de alarmă, mai ales dacă această secreție este în afara intervalului în care femeia este însărcinată sau alăptează, orice modificare a mamelonului. Aceștia sunt factori de alarmă care trebuie să determine pacienta să meargă la medicul de familie, dacă nu mai departe la medicii specialiști pentru a obține un diagnostic cât mai precoce”, a explicat și medicul oncolog Laurențiu Simion.

Tumora de la nivelul sânului nu este la fel de agresivă precum cea de la nivelul colului uterin. Aceasta din urmă afectează și alte organe, precum ureterele care fac legătura între rinichi și vezica urinară. Deci, cancerul de col uterin netratat la timp poate dăuna întregului organism. Mai mult decât atât, tumora de la nivelul colului este chimiorezistentă. Potrivit medicilor, ea răspunde la radioterapie, însă nu este sensibilă la chimioterapice.

„Biologia celulelor tumorale la nivelul colului este diferită față de cea a celulelor care sunt la nivelul sânului. O celulă malignă are mai multe caractere, bineînțeles diferite, în funcție de diferite tumori. Celula canceroasă de la nivelul colului este radiosensibilă, însă este chimiorezistentă. Există niște substanțe chimioterapice care se administrează în cancerul de col, concomitent cu radioterapia care sensibilizează celulele tumorale la radioterapie. Doar chimioterapia nu reprezintă un tratament pentru cancerul de col uterin”, spune medicul Gică Nicolae.

De ce nu merg româncele la controlul ginecologic?

Campaniile de informare au existat și totuși, româncele nu se prezintă la medicul ginecolog nici măcar o dată pe an, așa cum ar fi normal. Din studiul realizat de Institutul Național de Medicină Sanitară, pentru realizarea căruia au fost chestionate femei din mediul rural, reiese că 45% dintre ele știau ce înseamnă un test Papanicolau, în timp ce 52% dintre ele cunoșteau câteva simptome ale bolilor ginecologice.

„Probabil pentru că la noi, fiind o țară postcomunistă, s-a păstrat această pudoare. Bineînțeles că pacientele care au această pudoare sunt și puțin informate în ceea ce privește patologia genitală. Eu cred că situația se datorează în principal și populației din România care are încă în mare parte proveniență din mediul rural, unde educația sanitară, din păcate, este deficitară. Bineînțeles că și lipsa banilor contribuie foarte mult la educație”, explică medicul ginecolog Gică Nicolae.

Lipsa banilor nu ar trebui să fie, însă o piedică în fața deplasării femeii la controlul ginecologic. Specialiștii susțin că un bilet de trimitere de la medicul de familie le asigură gratuit consultația ginecologică de rutină.

„Femeile trebuie să știe că, chiar dacă au o situație financiară precară, ele își pot face aceste consultații de rutină gratuit. Atât la stat, bineînțeles, prezentând un bilet de trimitere de la medicul de familie, cât și la privat. Majoritatea centrelor medicale private din România au și contracte cu CNAS și oferă consultații pacientelor care se prezintă cu trimitere de la medicul de familie. Ele nu mai plătesc bani în plus pentru consultațiile de rutină, nu vorbim despre alte investigații care se impun sau alte teste”, explică medicul.

În ceea ce privește informarea, medicii susțin că aceasta ar putea fi îmbunătățită. Mai mult, ei susțin că un test Papanicolau poate fi recoltat facil și de un medic generalist, de familie. Totul depinde de disponibilitatea sistemului de a asigura condițiile necesare medicilior de familie pentru desfășurarea unor astfel de teste premergătoare trimiterii pacientei la un specialist.

Virusul HPV, principalul vinovat pentru cancerul de col uterin

În majoritatea cazurilor, cancerul de col uterin este provocat de infecția cu virusul papiloma uman sau virusul HPV, care se transmite pe cale sexuală. Pericolul infectării cu acest virus este cu atât mai mare cu cât crește numărul partenerilor sexuali, iar folosirea prezervativului este cea mai importantă metodă de protecție. În ceea ce privește virusul instalat în organism, acesta poate conduce la apariția celulelor canceroase în funcție de capacitatea organismului femeii purtătoare de a lupta împotriva sa.

„În cazul virusului papiloma uman, în funcție de toleranța individuală la virus, unii reușesc să se vindece, alții rămân purtători, iar la alții, cum este cazul femeilor, pot apărea leziuni care pot evolua în cancer de col uterin”, explică medicul Laurențiu Simion, chirurg oncolog.

Există și un vaccin care protejează împotriva infectării cu virusul HPV, însă acesta trebuie făcut la vârste tinere, de preferat înaintea începerii vieții sexuale sau imediat după. În cazul acestui vaccin protecția dată pentru virusul papiloma uman nu este 100%.

Medicul Laurențiu Simion amintește despre campania națională care prevedea vaccinarea obligatorie a tuturor fetițelor de o anumită vârstă împotriva virusului HPV. „În urmă cu câțiva ani a fost un întreg scandal. A fost o inițiativă a Ministerului Sănătății de a se vaccina obligatoriu fetițele de o anumită vârstă, cred că în ciclul gimnazial. Părinții nu au fost de acord. A fost o întreagă campanie. Dacă e bună vaccinarea, dacă protejează, dacă nu protejează. Programul a fost abandonat și au rămas o mulțime de vaccinuri. Vaccinurile se găsesc pe piață și se pot face, dar e de dorit ca părintele respectiv să ceară părerea medicului de familie”, explică medicul.

De la contactarea virusului HPV și până la dezvoltarea cancerului trece o perioadă destul de mare de timp. „De obicei, de la infecția cu HPV până la cancer, se consideră că trec cam 10 ani. Deci, este un interval lung în care celulele trec prin niște stări de displazie care se agravează treptat. De cele mai multe ori, aceste infecții cu HPV, prin imunitatea e care o are pacienta, se vindecă. 9 din 10 paciente se vindecă spontan. Celelalte fac o progresie către cancer a leziunilor pe care le au”, a explicat medicul ginecolog Gică Nicolae.

Controalele periodice de la vârste tinere: salvarea româncelor de la moarte

Cancerul se dezvoltă la orice vârstă și, potrivit medicilor, în ultimii ani apare de la vârste tot mai tinere, atât în ceea ce privește sânul, cât și colul uterin. Cele mai tinere paciente dezvoltă cancer de sân începând chiar de la 18 – 19 ani. Medicul oncolog Laurențiu Simion a explicat că în cazul cancerului, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât boala evoluează mai repede. „Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât viteza de refacere a țesuturilor, de creștere a celulelor, este mai mare. În momentul în care ajunge la 90 de ani și îi ia două săptămâni să se vindece o zgârietură la un deget și celulele tumorale cresc și ele mai încet, se dezvoltă mai încet”, explică medicul.

Tot în ceea ce privește în special femeile tinere, poate apărea o piedică psihologică în momentul în care tratamentul pentru cancerul la sân, spre exemplu, se poate reduce la mastectomie, adică la îndepărtarea sânului.

„În ceea ce privește sânul, temerea destul de mare a femeilor este legată de aspectul pe care îl vor avea, de relația în continuare cu sexul opus, de gradul de acceptare în continuare de către partener, indiferent că este soț, prieten sau ce relație are femeia respectivă. Multe dintre femeile tinere se bucură de posibilitatea reconstrucției și o văd ca pe o speranță de care se agață: ‘Ok, dacă îmi merge bine, peste un an sau doi, când este totul în regulă se poate face asta”. Noi încurajăm femeile în ideea asta fiindcă fiecărui pacient îi trebuie un suport psihologic, o speranță de care să se agațe ca să meargă mai departe, să se agațe”, explică medicul.

În situația cancerului de col uterin, cea mai mare problemă care poate apărea în urma intervenției chirurgicale este eliminarea uterului și, implicit, pierderea oricărei șanse a femeii de a mai avea copii. Totuși, ea își poate păstra posibilitatea de a avea viață sexuală. Medicul chirurg oncolog a explicat că femeile care rămân fără uter și fără posibilitatea lubrifierii naturale a vaginului, pot apela la soluția lubrifierii artificiale, cu produsele care se găsesc la farmacii sau supermarketuri, astfel încât să-și continue viața sexuală.

Pentru a evita aceste situații, femeile sunt sfătuite ca „Ori de câte ori apare o problemă de sănătate să se prezinte la medic, să nu aștepte să treacă de la sine. Uneori va trece, alteori nu. Nu îți poți asuma riscul acesta. Apoi, măsurile corecte de igienă, măsurile de igienă a vieții sexuale, atenție la parteneri, folosirea prezervativului de câte ori e necesar, vaccinările trebuie făcute”, după cum concluzionează medicul Laurențiu Simion.      

Inchide