• Publicat:
  • Actualizat:
Școala

Generația crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violenței

Generația crizei. Unul din zece elevi merge la psiholog din cauza depresiei sau violenței
Nopțile petrecute în fața calculatorului, oboseala accentuată, violența verbală și fizică față de colegi și profesori, epuizarea din cauza temelor de acasă sau pur și simplu sentimentul de debusolare și negăsirea locului în societate fac ca unul din zece elevi să ajungă în cabinetul psihologului pentru consiliere de specialitate.

Nopțile petrecute în fața calculatorului, oboseala accentuată,violența verbală și fizică față de colegi și profesori, epuizareadin cauza temelor de acasă sau pur și simplu sentimentul dedebusolare și negăsirea locului în societate fac ca unul din zeceelevi să ajungă în cabinetul psihologului pentru consiliere despecialitate. Aproape 25000 de școlari bucureșteni, reprezentând12% din numărul total de elevi care învață în școlile Capitalei auapelat, anul trecut, la psihologul școlar.

O situație aproape identică a fost raportată și în județulBrașov, unde, în decurs de un an, numărul elevilor care ausolicitat consiliere psihologică a crescut cu o treime. Practic,peste 9000 de elevi, reprezentând 15% din totalul școlarilorbrașoveni au petrecut, în anul 2009, cel puțin o oră în biroulpsihologului.

Din calculele Gândul reiese cănumărul elevilor români care solicită, anual, consilierepsihologică ar putea fi de peste 300.000, având în vedere păstrareaproporției de 10% din numărul total de 3,3 milioane de elevi.Aceasta în condițiile în care numărul specialiștilor din domeniueste de două ori mai mic decât normele legale, fapt ce demonstreazăo situație care este confirmată tacit de autorități: cifra cereprezintă elevii cu probleme de comportament este mult mai mare.Cât de mare, nimeni nu pare să știe încă, Ministerul Educațieineavând un răspuns în acest sens.

De ce merg elevii la psiholog?

În funcție de diagnostic, situația raportată de Centrul deResurse și Asistență Educațională din București arată în felulurmător: cele mai multe probleme întâlnite (8259) sunt cele careprivesc dificultățile de a alege un drum în viață, elevii, mai alescei ajunși în clasa a VIII-a nefiind capabili să se hotărască pecont propriu ce specializare să urmeze. În top urmează școlariipentru care adaptarea la cadrul organizat impus de școalăreprezintă un calvar. 4193 de elevi de școală primară au avutnevoie de consultanță psihologică pentru a înțelege că, în timpulorei, nu trebuie să vorbească neîntrebați, să se plimbe prin clasăsau să mănânce.

Alți 3529 de elevi bucureșteni nu au fost capabili să comunicecu profesorii, cu colegii, sau chiar cu părinții, în timp ce 3237au apelat la consilier din cauza agresivității fizice și verbale decare au dat dovadă. O altă problemă îngrijorătoare este stilul deviață nesănătos (alimentația precară, orele pierdute în fațacalculatorului și timpul dedicat pregătirii pentru examene) ce adus la epuizarea elevilor. 2427 de școlari, majoritatea liceeni, aupovestit psihologilor respectivele dificultăți.

Culmea și elevii care își dau silința sunt loviți de depresii,1804 școlari ajungând la consiliere deoarece nu au reușit săînțeleagă cum trebuie să învețe, sau nu au găsit un rost materiilorpe care s-au văzut nevoiți să le parcurgă. Nu în ultimul rând,psihologii s-au confruntat cu absenteismul și abandonul școlar,1337 de elevi fiind îndrumați pentru a se reintegra în mediulșcolar.

„Apelează la consilierul psihologic cei care au comportamentinadecvat la școală. De regulă cei care vin au mai multe probleme.Ei vin cu o problemă și în urma discuției cu psihlogul descoperă șică au și altele. În funcție de gravitatea problemei pot parcurgeuna, două, trei sau zece ședințe a câte 50 de minute. Există ocreștere a numărului de elevi care solicită consiliere, însă nuputem spune exact care este aceasta”, a explicat pentruGândulAura Stănculescu, directorul Centrului de Resurse și AsistențăEducațională din București.

Numărul de consilieri școlari, de două ori mai mic decâtprevăd normele

Directorii și demnitarii din Minis­terul Educației care ar fiputut răspunde la întrebarea câți elevi au solicitat consilierepsihologică nu au dorit să facă nici un comentariu. Singurele cifrede care dispune MECTS sunt cele refe­ritoare la numărul deconsilieri psihologici. Iar datele sunt cel puțin îngrijorătoare.În timp ce nomele stabilite de minister spun că în sistem ar trebuisă existe un consilier la cel mult opt sute de elevi, realitateadin teritoriu arată că numărul specialiștilor este de două ori maimic decât cel cerut prin reglementările în vigoare, un psihologacoperind în medie 1573 de școlari.

Ce face ministerul pentru a acoperi acest deficit? Deocamdatănimic, purtătorul de cuvânt, Melania Vergu, explicându-ne că MECTSașteaptă intrarea în vigoare a noii legi a Educației, urmând caapoi să fie pregătit și bugetul pentru sporirea numărului depsihologi: „Nu știu dacă există un document care să se cheme chiarstrategie, dar există preocuparea să fie încadrați și să serecomande implicarea consilierilor școlari la liceu și școalagenerală, iar prin viitoarea lege se propun centre de consiliere.Dacă vom institui prin lege aceste centre de consiliere evident căele vor dispune de un număr mai mare de consilieri. Deocamdată, săam legea votată și apoi vom avea și proiectul de buget. Până atuncifuncționăm așa cum existăm. Avem diriginții care au în sarcina lorsă facă activitate de consiliere școlară. Lecțiile de dirigențieasta ar trebui să aibă principal obiectiv: să susțină elevul și săfie un cadru în care elevul să poată rezolva probleme de consiliereșcolară.

Inchide