Profesorii, rectorii, părinții și studenții contraatacă reforma lui Funeriu. Ministrul îl cheamă în ajutor pe Băsescu

Redactor:
Raul Florea
Profesorii, rectorii, părinții și studenții contraatacă reforma lui Funeriu. Ministrul îl cheamă în ajutor pe Băsescu
De la structura ciclurilor de învățământ, până la desemnarea rectorilor, noua Lege a Educației stârnește protestele sistemului. Cum discuțiile pe marginea proiectului nu au ajuns la un numitor comun, ministrul Funeriu i-a invitat pe toți reprezentanții sistemului la o dezbatere cu președintele Traian Băsescu.

De la structura ciclurilor de învățământ, până la desemnarearectorilor, noua Lege a Educației stârnește protestele sistemului.Cum discuțiile pe marginea proiectului nu au ajuns la un numitorcomun, ministrul Funeriu i-a invitat pe toți reprezentanțiisistemului la o dezbatere cu președintele Traian Băsescu

• Cu doar cincizile înainte de încheierea dezbaterilor pe tema Legii Educației,sindicatele, părinții, rectorii și studenții cer la unisonmodificarea punctelor cheie din proiect și acuză MinisterulEducației (MECTS) că refuză să le ia în serios obiecțiile. Cele maimari nemulțumiri vizează trecerea clasei a IX-a în cadrulgimnaziului, ocuparea posturilor de profesor prin concurs organizatde școală precum și înlocuirea alegerii rectorului cu desemnareadirectă a acestuia. Mai mult, toate cele patru federații sindicaledin învățământ solicită prelungirea perioadei dedicată dezbateriiproiectului de lege, de la două săptămâni, la o lună, propunere cea primit și sprijinul rectorilor. Șefii de universități au somatministerul să acorde un termen de două luni pentru discuții și aurespins în cadrul Consiliului Național, cu unanimitate de voturi,proiectul noii legi

• În timp cereprezentanții întregului sistem de învățământ spun că oficialiiMECTS refuză ia în calcul nemulțumirile exprimate, ministerulpregătește o nouă întâlnire pentru discuții, la care va participapreședintele Traian Băsescu și de la care se așteaptă un sprijinpentru adoptarea legii în forma prezentată guvernului.

•Profesorii nu vor trecerea clasei a IX-a lagimnaziu

Primii care au protestat împotriva noii legi au fost, evident,sindicatele, care dezaprobă ruperea clasei a IX-a de studiileliceale, argumentând că trasarea unui învățământ obligatoriu caresă se oprească la nivelul gimnaziului, va însemna descurajareaelevilor din mediul rural de a mai urma liceul in mediul urban șiimplicit, creșterea abandonului școlar. „Până acum, absolventul dezece clase primea un certificat de calificare. Acum, la finalul anouă clase nu mai primește și va rămâne în mediul rural. E oinvoluție. De la zece clase obligatorii și gratuite, românul ajungesă facă nouă clase, considerându-se că anul pregătitor e tot oclasă.

Avem sute de mii de copiii care trăiesc în mediul rural și caredupă nouă clase vor primi certificatul de absolvire. Aceștia vorrămâne o povară și pentru societate și pentru familie. Până acumerau obligați să meargă la oraș, pentru a urma liceul”, a explicatpentru Gândul, președintele Federației Sindicatelor Libere dinÎnvățământ, Aurel Cornea, precizând că, prin respectiva măsurăministerul urmărește doar restrângerea cheltuielilor: „De fapt seurmăresc economii: una e să asigură bani pentru manuale la clasa aX-a și alta e să urmărești acest lucru la clasa pregătitoare”.

Pe lângă ideea unui gimnaziu de cinci clase, sindicaliștii suntnemulțumiți și de noua formă prin care profesorul va ajunge lacatedră. Secretarul general al FSLI, Liviu Pop, ne-a declarat că,prin organizarea de concurs la nivelul școlii, dascălii vorîntâmpina dificultăți în cazul în care își vor întrerupeactivitatea: „Titularizarea în forma actuală rămâne la mâna unuimanager numit pe citerii poitice și nu pe competență care da oinstabilitate totală sistemului. Apoi, dacă eu am dat concurs lanivelul școlii și rămân fără loc de muncă, eu nu mă mai pot duce laaltă unitate de învățământ. Nu mai am catedră rezervată”.

• Părințiinu vor bac modificat pentru anul următor

Trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, este îmbrățișată, însă, decătre părinți, ale căror nemulțumiri vizează nu structuraciclurilor, ci noul mod de evaluare. Concret, spune președinteleFederației Asociațiilor de Părinți, Mihaela Guna, ministerulgreșește în intenția de a schimba bacalaureatul încă de anulviitor, întrucât, examinarea transcurriculară s-ar introduceînainte de regândirea curriculei. Apoi, crede Gună, noua formulă abacalaureatului ar trebui diferențiată și în funcție de profilulliceului. Cât privește dezbaterea organizată de minister,reprezentanta părinților descrie situația în termeni nu tocmaipozitivi: „Nu s-a făcut decât să se înregistreze pe bandăpropunerile noastre. Nici ministrul nu și-a asumat o decizie asuprapropunerilor făcute de noi și de elevi și considerăm că a fost doaro dezbarete informală, lucru ce nu face decât să întârzie luareaunor decizii corectre în ceea ce privește copilul”.

• Studențiinu vor bani suplimentari pentru privați

Ceva mai pragmatici decât părinții se dovedesc a fi studenții,care i-au cerut ministrului Funeriu să elimine din proiectprevederea conform căreia finanțarea din bani publici aînvățământului superior va fi deschisă și universităților private.Fondurile, spune președintele Uniunii Naționale a Studenților dinRomânia, Ionuț Poenaru, ar trebui îndreptate către studențiiuniversităților de stat, cu atât mai mult cu cât bugetele suntdiminuate: „Subvențiile de cămine vor fi luate, vor să sprijineînvățământul privat, nu suntem de acord cu acest lucru. Nu avembani de tabere și de burse, nu ni se indexează nouă bursele, darvor să sprijine universitățile private”

• Rectoriinu vor universități corporatiste

Refuzul cel mai clar în privința noii legi vine din parteașefilor de universități. Consiliul Național al Rectorilor arespins, vineri, cu unanimitate de voturi proiectul produs deminister, solicitând, totodată, prelungirea termenului pentrudezbaterea publică la două luni. Concret, universitarii contestămodelul de instituție corporatistă impus de noua lege și cerpăstrarea modelului actual, bazat pe alegeri colegiale. „Nu sunt deacord cu modelul propus de lege pentru desemnarea rectorilor princoncurs. Eu am devenit rector printr-o competiție, iar aceasta aresupus o luptă în planul managerial și al strategiilor. Senatultrebuie să decidă și nu o comisie formată din câteva persoane,unele care nu cunosc problemele academice”, a anunțat președinteleCNR, Ecaterina Andronescu. Alte motive de controversă pentru cei 80de șefi de universități reuniți în cadrul consiliului sunteliminarea doctoratelor derulate în forma de frecvență redusă șiretragerea de la catedre a profesorilor care au împlinit 65 deani.

• Cerăspunde ministerul

De cealaltă parte, Ministerul Educației precizează că toatepropunerile vor fi analizate, acceptate, urmând a fi, însă, doar”cele care nu vor strica coerența acestui act normativ”.Consilierul ministrului Educației, Melania Mandas Vergu, ne-aprecizat că termenul de două săptămâni pentru dezbaterea legii nuva fi modificat, acesta fiind stabilit de către șeful guvernului:”Noi spunem ceea ce a precizat și premierul Emil Boc: întrucâtdezbaterea publică a avut loc și anul trecut, iar proiectul nu esteunul nou, chiar dacă există modificări, nu este nevoie să organizămo dezbatere de o lună. De asemenea, ni s-a cerut ca proiectul săfie finalizat în două săptămâni, iar noi trebuie să ascultăm ceeace ne spune primul-ministru”. Cât privește dezbaterea de luni, lacare va participa președintele Băsescu, oficialul ministerului ne-aexplicat că este un eveniment „așteptat cu foarte mare interes deminister” și că punctul de vedere al șefului statului este necesarîn condițiile în care proiectul de lege a pornit de la soluțiiledate de comisia prezidențială pentru Educație și de la Pactulpentru Educație, semnat la inițiativa Cotrocenilor.

Inchide