• Publicat:
  • Actualizat:
Școala

Șase universități de o stea și una de „zero stele”. Cum arată Topul universităților românești

Plagiatul, acapararea catedrelor de către "familiile universitare" nepublicarea declarațiilor de avere și cheltuirea discreționară a banului public fac ca o treime dintre universitățile românești să fie catalogate drept submediocre.

Plagiatul, acapararea catedrelor de către „familiileuniversitare” nepublicarea declarațiilor de avere și cheltuireadiscreționară a banului public fac ca o treime dintreuniversitățile românești să fie catalogate drept submediocre. Nicio universitate autohtonă nu poate fi clasificată în categoria cincistele, în schimb șase rectorate sunt încadrate la nivelul „o stea”.Conform Topului Integrității, întocmit de Coaliția pentruUniversități Curate (CUC), pe baza transparenței administrative,corectitudinii academice, calității guvernanței și managementuluifinanciar, centralizarea și politizarea învățământului superior,dublate de impostura științifică și legislația prea permisivă suntprincipalele probleme cu care se confruntă facultățile românești,în” zona gri” aflându-se: Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu,Universitatea din Bacău, Universitatea din Craiova, Universitateade Medicină „Carol Davila” din București, Universitatea „EftimieMurgu” din Reșița și Școala Națională de Studii Politice șiAdministrative din București. Spre deosebire de cele șaseinstituții de învățământ care au făcut saltul către o stea,Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV)din București este pentru a treia oară consecutiv, încadrată lacategoria „sub orice critică”, primind „zero stele”.

Conform rapoartelor întocmite în 2009, universității i sereproșează secretomania generalizată, refuzul de a posta anunțurilepentru posturile scoase la concurs și neregulile din procesul deachiziții. „Noi avem performanțe mai mult decât superbe. Meritamcel puțin trei stele, dacă nu mai multe”, spune, însă, rectorulUSAMV București, Ștefan Diaconescu, care își privește universitateadin cu totul altă perspectivă:.”Tocmai am fost evaluațiinstituțional de Agenția Calității și am primit „grad de încredereridicat”, iar în topurile companiilor suntem pe primele locuri.Deci avem un management foarte bun”.

O treime din universități ascund declarațiile deavere

Deși doar trei universități sunt considerate de CUC demne de aprimi patru stele (Universitatea de Medicină și Farmacie din TârguMureș, Universitatea de Medicină „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napocași Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași), raportul la careau contribuit, printre alți, Societatea Academică Română (SAR) șiOrganizația „AdAstra” arată și progrese. Dacă, în 2009, doar 38%dintre universități și-au postat pe site declarațiile de avere,anul acesta 64% dintre rectorate au respectat regula. Trei sferturidintre universități au publicat rapoartele de activitate, bugetelede venituri și cheltuieli, precum și statele de funcțiuni. Pe dealtă parte, performanța academică nu dă semne de revigorare. Unsfert dintre universități au mai puțin de un articol științificcotat ISI per conducător de doctorat și doar 12% dintre rectoratese pot mândri cu un număr mediu de două articole raportat laconducătorii de doctorat.

Diferența majoră dintre pozițiile ocupate în topurile ce țin deperformanța științifică și clasamentul întocmit de CUC este, dealtfel, principala problemă pe care rectorii o ridică în cazulTopului Integrității. Dacă, în cazul ierarhizării numărului dearticole ISI publicate, Universitatea din București (UB) șiUniversitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca se află printrefruntași, Topul Integrității le plasează pe pozițiile 20, respectiv24, în categoria „trei stele”. Și mai jos în ierarhie se aflăUniversitatea „Politehnica”din București care ocupă locul 27, fiind”prețuită” în limita a două stele.”Din cauza indiferenței”, spunepreședintele SAR, Alina Mungiu Pipidi, explicând de ceuniversitățile de prestigiu se află la mijlocul topului prezentat,joi: „Au o nișă de piață senzațională și nu le pasă. E adevărat căsunt diferențe enorme între facultățile aceleiași universități:unele sunt foarte bune, iar altele au oameni fără nici o publicațieștiințifică instalați în funcția de șef de catedră. Noi amreflectat media universităților”. Nu de aceeași părere este, însă,rectorul UB, Ioan Pânzaru, care a precizat pentru Gândul că artrebui revizuite criteriile: „Stele au hotelurile. Putem vorbi șide margarete sau știu ce alte simboluri am mai putea primi. Fiecarecetățean își poate face propriul top. Universitatea din Bucureștireprezintă un caz de bună practică mai degrabă decât unul demediocritate. Văd că suntem clasați în acest top la fel ca anultrecut și nu văd altă schimbare decât că Universitatea dinPetroșani a crescut în ochii celor de la SAR”.

Inchide