Cât vor rezista rețelele de telefonie în cazul unui mare cutremur? Scenariu îngrijorător confirmat de documentele ANCOM

Toată lumea se întreabă când va lovi marele cutremur. Mult mai puțini se gândesc însă la ce urmează în primele minute după ce pământul se oprește din mișcare. Primul reflex va fi același pentru milioane de români: mâna pe telefon și un „Ești bine?”. Numai că documentele ANCOM arată un scenariu deloc liniștitor: rețelele sunt vulnerabile exact acolo unde doare mai tare, la alimentarea cu energie. Iar în orașe, pentru multe echipamente, backup-ul obligatoriu este de doar o oră.

„Profeții” marelui cutremur și-au făcut din nou apariția. Se vorbește despre cicluri, despre faptul că au trecut aproape 50 de ani de la 1977 și despre momentul în care Vrancea ar urma să lovească din nou. Numai că, dincolo de toate predicțiile, ne-am pus o întrebare relevantă: dacă marele cutremur vine, cât timp vom mai putea folosi telefonul după aia?

REACȚIE Lulea contraatacă în scandalul excluderii din AUR și publică dovada plății cotizației. Îi provoacă pe Simion și Dungaciu să publice și ei cotizația

16:05

ULTIMA ORĂ DNA anunță că primarul din Iași a fost inculpat în dosarul „Păcura”. Este cercetat pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Sunt vizați și alți 9 funcționari din primărie

15:34

Autonomia minimă obligatorie

Un raport publicat de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) în august 2026 arată cât de vulnerabile sunt comunicațiile atunci când cade curentul. Din cele 938 de incidente semnificative raportate anul trecut în rețelele de comunicații, 568 (peste 60%)  au fost provocate de probleme de alimentare cu energie electrică.

Iar documentele ANCOM mai conțin un detaliu important pentru cei care locuiesc în orașe: pentru numeroase echipamente ale rețelelor mobile, autonomia minimă obligatorie în cazul unei pene de curent este de doar o oră.

După aceea, totul depinde de ce sisteme suplimentare au operatorii, de generatoare, de baterii mai performante și, evident, de cât de gravă este situația din teren.

Asta nu înseamnă că după o oră Bucureștiul rămâne fără semnal. Dar înseamnă că o oră este pragul minim de backup impus, nu o promisiune că rețeaua va funcționa ore în șir în cazul unui dezastru major.

Operatorii au ridicat obiecții când ANCOM a impus orele de backup

Interesant este că obligația nu a trecut fără discuții. În timpul consultării publice, unul dintre respondenții din piața telecom a cerut chiar eliminarea articolului care impunea duratele minime de backup electric, „cu precădere din perspectiva comunicațiilor mobile”.

Printre argumentele invocate s-au numărat spațiul necesar echipamentelor suplimentare, costurile, amprenta de carbon și faptul că problema ar trebui atacată și dinspre distribuitorii de energie, prin restabilirea prioritară a curentului în locațiile importante pentru telecomunicații.

ANCOM nu a renunțat însă la obligație. Autoritatea a răspuns că întreruperile provocate de lipsa energiei sunt în continuare de ordinul sutelor de incidente anual și reprezintă principala cauză a incidentelor semnificative raportate.

Mai mult, ANCOM susținea că, potrivit datelor furnizate chiar de operatori despre sistemele deja instalate, duratele propuse „nu ar trebui să ridice probleme deosebite”.

2023, Turcia – distrugerile cauzate de seismul de 7.8 grade pe scara Richter

Totuși, pentru a veni „în întâmpinarea doleanțelor respondenților”, Autoritatea a ajustat forma inițială a obligațiilor de backup.

Statistică îngrijorătoare

Și există o problemă care poate apărea chiar mai devreme. După cutremur, primul reflex va fi telefonul. Pentru cei mai mulți dintre noi, după ce se oprește, gestul automat va fi să căutăm telefonul.

Îl sunăm pe copil. Pe mamă. Pe soț. Trimitem un mesaj: „Ești bine?”. Sunăm la 112 dacă avem nevoie de ajutor. Deschidem internetul să vedem reacții, să dăm de toți cei apropiați.

În primele minute după un cutremur mare, telefonul nu mai este doar telefon. Devine legătura cu familia, cu salvatorii și cu informația.

Numai că exact atunci milioane de oameni vor încerca să facă același lucru. Știm deja cum arată asta.

După cutremurul din 25 aprilie 2009, ANCOM a constatat că tentativele de apel au crescut de trei până la zece ori în prima oră după seism. În anumite situații, până la 60% dintre apelurile inițiate au fost respinse din cauza aglomerării rețelelor.

Și 112 are propriul prag de alarmă

Importanța funcționării telefoniei într-o situație-limită apare și într-o altă prevedere ANCOM. Autoritatea cere operatorilor să raporteze incidentele care afectează, direct sau indirect, timp de cel puțin 15 minute, rutarea comunicațiilor de urgență către 112.

Pragul de 15 minute nu înseamnă că este „acceptabil” ca 112 să nu poată fi apelat în acest interval. Este pragul de la care incidentul trebuie notificat ANCOM. Autoritatea explică însă de ce a impus o regulă separată: tocmai din cauza „importanței aparte” a serviciului 112, astfel de probleme trebuie monitorizate și raportate transparent.

Cu alte cuvinte, după un cutremur major, miza telefonului nu se limitează la acel „Ești bine?” pe care vrem să-l auzim de la familie. În cazurile grave, de aceeași rețea depinde și posibilitatea de a cere ajutor.

Și vorbim despre un cutremur care nu a avut consecințele unui scenariu de tip 1977.

Acum imaginați-vă Bucureștiul după un seism major. Exact în momentul în care avem cea mai mare nevoie de telefon, rețeaua poate primi simultan milioane de solicitări.

Telefon încărcat nu înseamnă neapărat telefon utilizabil. Aici apare și marea capcană. Putem să avem bateria la 100%. Putem să avem două powerbank-uri pregătite pentru cutremur, dar nu este suficient să avem curent noi. Trebuie să aibă curent și rețeaua.

Cifrele care contează

Iar cele mai noi cifre ANCOM arată că tocmai alimentarea cu energie a fost cauza principală a incidentelor serioase de comunicații raportate anul trecut.

De aceea, după un cutremur mare, pot exista două probleme în același timp: mai întâi, rețeaua ”sufocată” de oameni care încearcă să-și sune familia, apoi, dacă apare o pană prelungită, începe să conteze autonomia echipamentelor care țin rețeaua în viață.

În orașe, pentru numeroase astfel de echipamente, pragul minim este de o oră. Mai departe? Operatorii pot avea și, în multe locuri, au soluții suplimentare.

Dar într-un cutremur major, cu avarii, drumuri blocate și pene extinse de curent, nimeni nu poate promite că toate acestea vor funcționa perfect. Iar aici se schimbă puțin perspectiva asupra „kitului de cutremur” despre care ni s-a vorbit mereu.

Pentru că nu este suficient să ne întrebăm dacă avem apă, lanternă și telefonul încărcat.

Imediat după ce pământul se oprește din mișcare, cel mai apăsător lucru va fi să reușim să-i prindem la telefon pe cei dragi, doar ca să auzim că sunt în siguranță.

Pe hârtie, ANCOM impune pentru numeroase echipamente din orașe minimum o oră de backup electric. După aceea, continuitatea rețelei depinde de bateriile și generatoarele operatorilor, de amploarea avariilor și de cât de repede revine curentul.

Pe românește: o oră este minimul prevăzut în acte. După aceea, Dumnezeu cu mila.