3 ANI CU PONTA. Cum arată IMAGINEA sistemului de învățământ din România după patru schimbări ale legii educației

În trei ani de când se află la putere, guvernele succesive conduse de Victor Ponta au adus modificări substanțiale legii educației naționale din 2011. În total, legea educației a fost modificată de patru ori, sub miniștrii Ecaterina Andronescu, Remus Pricopie și Sorin Cîmpeanu.

Ecaterina Andronescu a adus una dintre cele mai importante modificări învățământului universitar prin ordonanța de urgență din decembrie 2012, ordonanță care o privea direct. În decembrie 2012, înainte de predarea mandatului, Andronescu a modificat legea educației introducând prevederea prin care rectorii universităților pot ocupa și funcții ca cea de parlamentar și de demnitate publică, cu excepția membrilor Executivului și a secretarilor de stat, fără să fie în incompatibilitate.

De asemenea, actul normativ prevedea că cei care sunt în conducerea unui partid politic să poată ocupa și funcția de rector. În aceeași ordonanță de urgență s-a prevăzut și ca profesorii universitari să poată coordona la doctorat oricâți studenți-doctoranzi aprobă senatul universitar, și nu numai 8 studenți/profesor, așa cum prevedea legea.

O altă modificare importantă la lege a fost adusă de Remus Pricopie în decembrie 2013, când a dat o nouă ordonanță de urgență prin care clasa a IX-a rămâne la liceu, durata învățământului obligatoriu a crescut de la de la 10 la 11 ani, fiind obligatorii clasa pregătitoare, clasele I-VIII și IX-X.

Ordonanță de urgență pentru Victor Ponta

Tot ministrul Remus Pricopie a mai adus modificări importante în iunie 2014, când printr-o ordonanță de urgență au fost aprobate 97 de modificări aduse atât învățământului preuniversitar, cât și celui superior. Printre acestea erau: doctoranzii pot să urmeze școala și la fără frecvență, Ministerul Educației poate organiza bacalaureatul în trei sesiuni de examen dacă va fi cerere, iar primarul participă la Consiliul de Administrație al școlii.

În decembrie 2014, la scurt timp după ce Victor Ponta anunța că vrea să renunțe la titilul de doctorat, Guvernul adoptat o altă ordonanță de urgență prin care permitea oricărui deținător de titlu ștințific să renunțe la acesta. Ulterior, prevederea cu renunțarea la titlul de doctor a picat în comisiile parlamentare de educație, iar Victor Ponta a rămas până la urmă cu titlul de doctor.

Scandalul manualelor digitale

În privința învățământului preuniversitar, Guvernul Ponta a început reforma manualelor, însă totul s-a transformat într-un scandal de proporții. În primele luni ale lui 2014, ministerul condus de Remus Pricopie demara licitația pentru a stabili editurile care se vor ocupa de manualele digitale pentru clasele I și a II-a, dar și de varianta tipărită a acestora.

Până la 15 septembrie, licitația nu s-a încheiat ca urmare a contestațiilor din partea editurilor nemulțumite de rezultate și de proasta organizare a licitației. Editurile necâștigătoare au contestat licitația la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, dar au depus și plângeri la DNA.

Până la urmă, elevii au început școala după manualele vechi, iar în timpul anului școlar au primit și manualele noi. Însă, cei din clasa I care au optat pentru abecedarul digital de la Siveco, realizat împreună cu Editura Litera, unul dintre consorțiile câștigătoare, vor trebui să renuțe la el după ce Curtea de Apel București a decis să anuleze contractul încheiat de Ministerul Educației cu Siveco și Editura Litera, iar Ministerul Educației va trebui să retragă manualul din școli.

În 2013, Guvernul tăiat fondurile a peste 300 de proiecte de cercetare cu sume cuprinse între 40% și 55% fără vreo înștiințare prealabilă. În aprilie 2013, cercetătorii au fost anunțați sec că Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) reduce bugetul Proiectelor Resurse Umane și a Proiectelor IDEI, proiecte evaluate exclusiv de experți străini.

În plus, în cei trei ani de când e la putere, Guvernul Victor Ponta a lansat un singur concurs de proiecte de cercetare, dar al cărui rezultat nu este nici acum cunoscut din cauză că Ministerul Educației nu are suficienți evaluatori. Pentru că a schimbat criteriile de evaluare stabilite pe vremea lui Daniel Funeriu, Ministerul Educației s-a trezit cu un număr record de proiecte în singurul concurs pentru Tinere Echipe de cercetători, peste 3.000 de proiecte fiind depuse în acest concurs.

Pe lângă tăierile de la proiectele aprobate în 2014, Guvernul nu a aprobat o nouă serie de proiecte de cercetare, cu toate că a aprobat Strategia Națională pentru Cercetare 2014-2020. Însă, până acum, cu toate că banii pentru cercetare sunt aprobați, Ministerul Educației nu lansat competiția de proiecte astfel încât cercetătorii români să poată obțină finanțare.

în plus, guvernul are în plan reorganizarea UEFISCDI în două unități- una care să se ocupe de proiecte pentru cercetarea fundamentală, iar cea de-a doua să se ocupe de cercetarea aplicativă.