• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

Am fost în „CEL MAI FRUMOS LOC DIN ROMÂNIA”! Muzeul Antipa se va deschide în această sâmbătă

Ce imagini spectaculoase poți vedea în locul despre care se spune că este "cel mai frumos din țară"

Am fost la muzeul „Grigore Antipa” și am văzut, într-o dioramă colorată și luminoasă care arată o scenă din viață mărilor calde, o sirenă. De fapt, am văzut ceea ce după luni de navigat pe ape zbuciumate marinarii de cart, legănându-se ușor spre vise, își închipuiau că e o astfel de făptură a mărilor. Dumitru Murariu, directorul Muzeului Național de Istorie Naturală, arătă spre o creatură masivă și ușor stângace.

„Li se spune sirene pentru că asta își închipuiau marinarii că sunt când le vedeau. Aceste animale ieșeau din apă, stăteau în poziție verticală și lăsau să li se vadă glandele mamare, în zona lor axilară. De fapt sunt niște vaci de mare, li se zice așa că vin la malul mărilor și oceanelor din zonele tropicale și pasc iarba, așa cum fac ierbivorele”, ne demonstrează el cât de înșelătoare sunt aparențele pe mare.

Consultați mai sus galeria foto cu noul Antipa

La fel și în deșert și ne uităm la o mică șopârlă zburătoare împăiată despre care un copil mai cu imaginație ar crede că este un pui de dragon, care dacă ar fi fost lăsat să crească mare ar fi scuipat flăcări și ar fi oropsit un sat pe undeva, într-o carte de povești.

Cinci dintre dioramele create de Grigore Antipa au fost păstrate

Noile diorame de la muzeul „Grigore Antipa” sunt atât de frumoase, colorate și vii încât nu poți să treci mai departe indiferent, fără să afli povestea animalelor prinse în ele. Dacă etichetele din fața lor nu ți se par îndeajuns, atunci ai la dispoziție info-touch-urile, 67 la număr, răspândite în tot muzeul. Trebuie doar să apeși de două ori pe conturul unui animal de pe ecran și vei afla cine este și de unde vine.

Pe lângă noile diorame, au fost păstrate, după ce au fost mai întâi recondiționate, și cinci dintre cele originale, create de Grigore Antipa cu mai bine de un veac în urmă. „Am creat un muzeu în muzeu”, spune Dumitru Murariu pentru gândul. Ne arată și cum a fost reconstituit, la etaj, un birou al omului de știință cu obiectele de care acesta s-a folosit zi de zi, în sala sa de lucru de acum o sută de ani.

Vechea peșteră din muzeu a fost extinsă, în așa fel încât să aibă și o parte care să te ducă cu gândul la descoperiri făcute în Munții Apuseni – cranii de homo sapiens și picturi rupestre.

Ateliere pentru copii: „Găsește oul potrivit pentru acest cuib”

Pe pereții și tavanele muzeului sunt proiectate acum scene din viață sălbatică. La subsol difuzoarele îți umplu urechile cu sunetul mării, la etaj alte difuzoare, ca un fel de lustre transparente, îți asigură constant fundal sonor de greieri și cosași.

Și tot la etaj se află camerele în care vor avea loc cursuri pentru copii și tineri. „Vom avea ateliere de recunoaștere a habitatului și a viețuitoarelor care trăiesc acolo. Le vom arăta copiilor o machetă a tundrei, de exemplu, iar copiii vor trebui să aleagă peisajul potrivit, animalele potrivite. Am creat și niște cuiburi, iar participanții la cursuri vor trebui să pună oul potrivit în cuibul potrivit.

Când fac asta, sunt răsplătiți cu ciripitul păsării care trăiește acolo”, spune directorul muzeului. Vizitatorii vor avea la dispoziție audioghiduri în limba română și engleză, dar și o cafenea.

Cum să ajungi de la Polul Nord la tropice cât ai clipi

Cum intri în muzeu, la parter, dai cu ochii de scheletul unui mastodont. Te întorci puțin cu spatele și vezi ieșind din zid capetele a doi elefanți, care parcă au dat buzna în muzeu în timpul unei invazii pe care nu au fost în stare să o ducă la bun-sfârșit.

Apoi în partea dreaptă ți se deschide o lume colorată în albastru – mările reci ale planetei. Iar ceva mai departe, ca o promisiune, niște pești multicolori înotând într-un film. Mările calde.

În zona Arctică vezi un urs polar, una dintre donațiile făcute de omul de afaceri Gheorge Iaciu, mare vânător, muzeului. În fața lui o focă mică, apoi altele mai mari, dintre cele cu urechi, iar lângă ele niște păsări nu mai mari decât pescărușii dar care aduc ușor la formă cu pinguinii.

În partea opusă, pe polistirenul compact, alb-albastru care imită gheața de la Polul Sud, pinguinii înșiși. Unul dintre ei, are piciorul bandajat într-o folie de plastic. „L-au atins în timpul lucrărilor și l-au refăcut. Acum e la recuperare”, glumește Dumitru Murariu, care spune că, până la deschidere, pinguinul va fi ca nou.

Un elefant fosil uriaș, unicat în lume

Pești rari, crini, stele și arici de mare, languste conservate în alcool, care înainte de renovare erau expuse în niște vitrine, stau acum în niște cilindri transparenți și verticali, scăldați într-o lumină caldă.

La fel de caldă precum mările pe care următoarele diorame le aduc în fața românilor. Un pește plin de țepi, umflat ca un balon, un rechin alb, unul fierăstrău, altul ciocan, o țestoasă uriașă. Și o rândunică de mare, cu trup roșu și înotătoare mari precum aripile care dă impresia că zboară prin apă.

Treci apoi în zona neotropicală, o nebunie de plante colorate, în mijlocul căreia vezi un tapir, niște leneși, o iguană și papagali vorbitori multicolori. Vizavi, Madagascarul cu ai lui lemurieni. Mergi mai departe în jungla sud-americană, apoi ajungi în pampas.

Vezi neamuri de ciocănitori, o pumă și un ocelot, care pare puiul ei, un furnicar, un șoim care devorează oase însângerate. Alți cilindri cu alte specii conservate în alcool: o broască din lacul Titicaca, donată de Jacques Cousteau românilor după cutremurul din ’77, un șarpe miniscul, dar veninos din Brazilia sau un paianjen uriaș care poate prinde în plasa sa păsări.

Dacă mergi la muzeul Grigoire Antipa, studiezi, în aceeași zi, tigri din junglele indo-malaeziene și veverițe de-o palmă care arată precum maimuțele. Cobre și anaconde, dar și canguri și ornitorinci, struți cu gâtul albastru din Noua Guinee, dar și elani din SUA.

Într-o dioramă se află un crocodil de Mississippi, într-o alta o antilopă pomenită și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae”, cu buza superioară prelungită peste cea inferioară. „Astefl canalele nazale sunt prelungite, ca să nu inspire aer prea rece”, explică Dumitru Murariu.

Nu poți să pleci fără să vezi scheletul uriașului elefant fosil, Deinotherium Gigantissimum, unicat în lume, descoperit în 1867 în Moldova. „La cutremurul din 1977, elefantul fosil a căzut. Un humerus s-a spart în nu mai puțin de 58 de bucăți și a fost apoi reconstruit”, povestește directorul.

Focile care ajungeau odinioară în Marea Neagră

La subsolul muzeului, ai parte de diorame spectaculoase ale animalelor care au trăit sau trăiesc în România. Pelicani creți, cormorani ingenioși care își întind aripile la uscat atunci când stau pe crengile copacilor, egrete delicate și feminine, dumbrăvence turcoaz. Cerbi impunători atacați de lupi, mistreți fioroși, mufloni cu coarne masive și căprioare delicate te așteaptă să le descoperi.

Dropii, păsări masivecare populau, pe vremuri , Bărăganul sau foci care odinioară ajungau din Marea Mediterană în cea Neagră sunt acum de găsit doar la Antipa. „Focile ajungeau în Marea Neagră, dar din cauza dezvoltării turismului și a presiunii antropice, acestea nu au mai fost văzute. Această focă a fost prinsă în 1964, la Sf. Gheorghe, în carmacele pescarilor”, spune Dumitru Murariu.

„O să ne scoatem investiția de câteva ori. Într-o sută de ani”

Dacă ajungi la etaj, simți că lumea ți se întregește. Ai parte de proiecții ale stelelor, dar și de o plimbare prin lumea insectelor, unele experte în camuflaj, de forma unor bețe umblătoare, altele făcând paradă de frumusețea aripilor lor cu o anvergură de 28 de centimetri. Îți sunt arătați uriașii mărilor și oceanelor, pe tavan sunt proiectate imagini din viața mamiferelor marine mari, iar deasupra capului ai scheletul unei balene. Pe un perete stă un diavol de mare, ca un Batman supraponderal aplatizat.

Întreaga investiție făcută la Grigore Antipa se ridică la 11 milioane de dolari fără TVA. Cei mai mulți bani vin de la buget, doar 600.000 de euro fiind obținuți prin fonduri structurale. „O să ne scoatem acești bani de câteva ori. Într-o sută de ani. Aceasta nu este o afacere, nu bagi banul și aștepți să scoți carameaua”, glumește directorul Murariu, care spune că un bilet pentru adulți costă 20 de lei, unul pentru pensionari 10 lei, iar unul pentru elevi și studenți, 5 lei. În timpul vacanțelor, elevii și studenții au intrarea gratuită.

Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” se redeschide sâmbătă, 17 septembrie.

COMENTEAZĂ ACEST SUBIECT PE FACEBOOK GÂNDUL

Inchide