Amenzi de până la 8.000 de lei, pentru activități pentru copii organizate necorespunzător – proiect

Redactor:
Aurelia Alexa
Amenzi de până la 8.000 de lei, pentru activități pentru copii organizate necorespunzător – proiect
Părinții sau organizatorii de activități pentru copii în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 1.000 și 8.000 de lei

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre privind reglementarea prestării de către copii de activități în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling, care stabilește condițiile în care pot fi desfășurate aceste activități și procedura de informare prealabilă a serviciului public de asistență socială.

Proiectul de act normativ prevede că minorul poate presta activități remunerate în domeniile menționate în baza unor convenții care se vor încheia între organizator și părinți/reprezentant legal al copilului, sau direct cu copilul, dacă are peste 14 ani, dar cu încuviințarea prealabilă a părinților/reprezentantului legal.

Proiectul de hotărâre prevede că activitățile remunerate pot fi prestate de copii în calitate de: actor, figurant, cântăreț, muzician, dansator, acrobat la manifestări cu caracter cultural, educativ sau artistic, cum ar fi: teatru, operă, balet, circ, concursuri de dans, de muzică sau interpretare, precum și orice alte concursuri sau activități de scenă, dar și la filmări pentru filme artistice, filmări, înregistrări sau emisiuni în direct pentru radio și televiziune, cu sau fără scopuri publicitare.

Copiii mai pot presta activități de „figurant sau model la ședințe foto, cu sau fără scopuri publicitare”, „figurant sau model la prezentări de modă” și „sportiv profesionist în sportul de performanță”.

Documentul mai prevede că repetițiile de orice fel, precum și orice altă etapă menită să asigure buna desfășurare a activităților, sunt considerate parte integrantă a acestora.

Activitățile prestate de copil în domeniile cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling se vor desfășuara cu respectarea mai multor condiții: să nu fie munci periculoase pentru copii, să se desfășoare, în funcție de vârsta copilului, în următorul intervalul de timp: 9.00 – 17.00 pentru copiii cu vârsta sub 5 ani, 8.00 – 20.00 pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 12 ani, 7.00 – 22.00 pentru copiii cu vârsta peste 12 ani.

De asemenea, durata activității prestată de copii trebuie să nu depășească două ore pe săptămână, repartizate în zile diferite, în cazul copiilor care au sub un an, două ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, patru ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 12 ani și șase ore pe zi în cazul copiilor cu vârsta peste 12 ani, fără a se lua în calcul pauzele scurte după fiecare activitate continuă în parte, dar nu mai mult de 12 ore pe săptămână pentru muncile efectuate pe durata perioadei școlare, în afara orelor de școală.

Documentul mai prevede că activitatea continuă trebuie să fie prestată maxim 15 minute de către copiii cu vârsta sub 1 an, maxim 30 minute de către copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani și maxim 45 minute de către copiii cu vârsta peste 5 ani.

„Numărul de repetiții de orice fel, precum și orice etapă menită să asigure buna desfășurare a activităților, indiferent de natura acestora (spectacol, repetiție, antrenament, ședință foto, filmare, etc.) să nu depășească una pe zi în cazul copiilor cu vârsta sub 1 an și două pe zi în cazul copiilor cu vârsta de peste 1 an. Între cele două acțiuni care au loc în aceeași zi se acordă o pauză de cel puțin o oră și jumătate”, se mai arată în proiectul de act normativ.

Inițiatorii proiectului au mai stabilit că pauzele scurte au durata între 10 și 15 minute după fiecare activitate continuă, iar pauza mare are o durată de minim o jumătate de oră și se acordă după fiecare oră de activitate pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 1 și 5 ani, la fiecare două ore pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 12 ani și la fiecare trei ore pentru copiii cu vârsta peste 12 ani.

„Numărul maxim de zile pe săptămână în care copiii pot presta activități este de patru zile consecutive, urmate de minim 48 de ore pauză. Activitățile care se organizează pe timpul vacanțelor școlare, nu trebuie să afecteze respectarea dreptului copilului la timp de odihnă și timp liber. În cazul activităților care se desfășoară pe o perioadă mai mare de două luni se va acorda copilului o pauză de 14 zile, după primele 60 de zile de activitate”, mai prevede proiectul pus în dezbatere publică.

De asemenea, pe durata prestării activităților, copilul trebuie să fie însoțit de un adult, care poate fi unul dintre părinți/reprezentant legal, o persoană desemnată de părinți/reprezentant legal al copilului, față de care copilul a dezvoltat o relație de atașament, o persoană desemnată de organizator și agreată de comun acord cu părinții/reprezentantul legal al acestuia, precum și cu copilul în funcție de vârsta și gradul de maturitate al acestuia.

Dacă pe durata prestării activităților, copilul sau grupul de copii nu poate fi însoțit de părinte / reprezentant legal sau o persoană desemnată de acesta, organizatorul este obligat să asigure însoțitor, numărul maxim de minori care poate fi supravegheat de un însoțitor este de 12.

Însoțitorul desemnat de organizator trebuie să aibă domiciliul sau reședința în România, minim 18 ani, să fi absolvit cel puțin liceul, să aibă are o stare de sănătate bună atestată de medicul de familie, să prezinte garanții morale cu privire la supravegherea și îngrijirea copiilor și recomandări din partea organizatorilor.

Nu pot fi supraveghetori persoanele decăzute din drepturile părintești prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau cele cărora le-au fost interzise drepturile părintești ca pedeapsă complementară, persoanele care suferă de boli transmisibile, de boli psihice, dependente de alcool, droguri sau alte substanțe psihotrope, și nici persoanele care au istoric de abuz asupra copilului sau orice altă formă de violență exercitată asupra copilului, precum și istoric de încălcare a drepturilor copilului înregistrat la direcția generală de asistență socială și protecția copilului (DGASPC).

Proiectul de hotărâre mai stabilește că prestarea de către copii a activităților cu caracter cultural, artistic, sportiv, publicitar și de modeling este condiționată de informarea prealabilă a serviciul public de asistență socială, prin depunerea unei note de informare înainte de începerea efectivă a activității.

Aceasta trebuie depusă de către părinți/reprezentantul legal al copilului la serviciul public de asistență socială de la domiciliul copilului cu o serie de documente.

„Serviciul public de asistență socială centralizează trimestrial situația copiilor care prestează activități în condițiile prevăzute de prezenta hotărâre. Echipa intersectorială locală pentru prevenirea și combaterea exploatării copiilor prin muncă, denumită în continuare EIL, care funcționează la nivel județean/ de sector sub coordonarea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, analizează datele transmise de către serviciul public de asistență socială și întocmește un plan de vizite la locul de desfășurare a activității pentru verificarea condițiilor. Reprezentanții direcției generale de asistență socială și protecția copilului și membrii EIL au drept de acces la sediile unde organizatorul desfășoară activitatea cu copilul”, se arată în document.

Dacă reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și EIL constată că sunt puse în pericol viața, sănătatea, dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală sau morală a copilului, întocmesc un proces verbal de constatare, semnat de către reprezentanții DGASPC și EIL, cei ai organizatorului activității precum și de către părinte/însoțitor.

Sumele obținute de copil vor fi administrate conform dispozițiilor Codului Civil, iar dacă există suspiciuni cu privire la utilizarea de către părinți/reprezentanți legali a sumelor obținute de copil în alt scop decât cel al interesului superior al acestuia, reprezentanții DGASPC se autosesizează și solicită părinților sau reprezentantului legal să prezinte un raport cu privire la modul în care au administrat veniturile copilului obținute din activitățile prestate.

Raportul se va prezenta în 30 de zile de la solicitare și va cuprinde convențiile încheiate în perioada raportată, activitățile pentru care au fost încheiate, sumele totale obținute și scopurile în care au fost folosite cu menționarea tipurilor de cheltuieli.

În cazul în care părintele/reprezentantul legal nu poate justifica utilizarea sumelor obținute de copil, DGASPC poate sesiza instanța de tutelă.

Proiectul de hotărâre prevede sancțiuni contravenționale cuprinse între 1.000 și 8.000 de lei, în cazul în care părinții sau organizatorii nu respectă condițiile impuse prin lege.

Documentul este în dezbatere publică pe site-ul MMFPSPV până în 3 martie.

Inchide