• Publicat:
  • Actualizat:
Știri

„Bombele” din legea pregătită pentru Roșia Montană. Ce a făcut Ponta cu referatul negativ al Ministerului Justiției

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că Guvernul a ținut cont de observațiile negative ale Ministerului Justiției la proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roșia Montană. Cu toate acestea, multe dintre acestea nu au fost transpuse în proiectul de lege final.

Premierul Victor Ponta a declarat astăzi că Guvernul a ținut cont de observațiile negative ale Ministerului Justiției la proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roșia Montană. Cu toate acestea, multe dintre acestea nu au fost transpuse în proiectul de lege final. Mai mult, proiectul a fost trimis spre aprobare în Parlament, în ciuda principalului avertisment al Ministerului Justiției, că acest lucru ar putea fi declarat neconstituțional, pentru că un contract de stat nu poate fi aprobat de Parlament, fiind o înțelegere de drept privat asumată de Guvern.

„(Avizul Ministerului Justiției) Este un document de lucru care a fost luat în considerare la întocmirea proiectului de lege. Toate observațiile au fost luate în calcul”, a declarat premierul Victor Ponta. El a mai spus că avizele finale ale Ministerului Justiției și Ministerului Economiei au fost pozitive și că „treaba Parlamentului este să analizeze toate punctele de vedere”

Gândul prezintă principalele prevederi ale acestui proiect de lege promovat de guvernul Victor Ponta, făcut public de Departamentul pentru Proiecte și Investiții de Importanță Națională, condus de Dan Șova, precum și cele mai importante observații negative ale juriștilor de la Ministerul Justiției, de care Guvernul nu a ținut cont. Într-un text separat, gândul vă prezintă prevederile Acordului dintre Guvern și RMGC.

Proiectul de lege stabilește că exploatarea minieră de la Roșia Montană este un proiect „de utilitate publică și de interes public național deosebit”, lucru avizat negativ de Ministerul Justiției. Totodată, actul normativ propune ca proiectele miniere de acest gen să funcționeze după legea exproprierilor în numele proiectelor de interes național (255/2010) – de tipul autostrăzilor, obiectivelor turistice la Marea Neagră, etc. Proiectul de lege vine cu multe modificări la Legea Minelor (85/2003), care să favorizeze companiile care investesc în astfel de proiecte, inclusiv RMGC.

CITEȘTE AICI PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ROȘIA MONTANĂ, ÎN FORMĂ FINALĂ

CITEȘTE AICI PUNCTUL DE VEDERE NEGATIV AL MINISTERULUI JUSTIȚIEI

Exproprierile, la mâna companiei miniere. Ministerul Justiției: „Este exclus”

Una dintre cele mai importante schimbări propuse de Guvern este cea privind exproprierile făcute în folosul unui proiect minier de interes public național deosebit, inclusiv al celui de la Roșia Montană. Acestea ar urma să se facă la solicitarea și prin demersurile companiei miniere, respectiv RMGC, iar o parte din banii de despăgubiri ar urma să provină direct de la companie. Ca și în cazul autostrăzilor și al altor proiecte de utilitate publică și de interes național, proprietarii privați ai imobilelor nu mai pot refuza exproprierea și pot contesta în instanță doar cuantumul despăgubirilor oferite.

„Pentru exproprierea imobilelor necesare realizării proiectelor miniere prevăzute la alin. (1), expropriator este Statul român, reprezentat de Ministerul Economiei, acționând prin titularii licențelor de exploatare, la solicitarea acestora„, se arată în proiectul de lege.

Banii pentru despăgubiri sunt plătiți fie de Ministerul Economiei, fie de compania minieră, respectiv RMGC, „după caz” (actul normativ nu specifică nicio distincție de caz).

Ministerul Justiției arată că „este exclus” ca „o persoană juridică de drept privat, cu capital majoritar privat să poată avea calitatea de expropriator sau de reprezentant al expropriatorului”, pentru că o firmă nu are regim de putere publică.

O altă propunere controversată din lege este modificarea procedurii de expropriere pentru proiecte de interes național, special pentru companiile miniere, respectiv RMGC. Acest lucru este de asemenea neconstituțional, a avertizat Ministerul Justiției.

Spre deosebire de procedura de expropriere în numele unor proiecte de utilitate publică și interes național deosebit, din legea care reglementează acest lucru pentru șosele, obiective turistice, etc., pentru proiectele miniere nu ar mai fi necesară aprobarea de către Guvern, respectiv autoritatea publică locală, prima fază a procedurii – indicatorii tehnico-economici.

Conform legii 255/2010, această etapă cuprinde prezentarea și aprobarea studiului de fezabilitate, a surselor de finanțare, începerea procedurii de expropriere prin stabilirea listei de proprietari afectați, sumele care vor fi plătite, afișarea amplasamentului proiectului și punctarea acestuia în teren, prin borne.

Guvernul propune ca, în cazul proiectelor miniere speciale, respectiv Roșia Montană, deciziile de expropriere să se aprobe în termen de 30 de zile de către Guvern, după ce compania, respectiv RMGC, prezintă o listă a proprietarilor care urmează să fie afectați, conform Agenției Naționale de Cadastru. Imobilele expropriate astfel trec în proprietatea statului, respectiv a Ministerului Economiei, care le va concesiona pe 49 de ani companiei care deține licența de exploatare minieră, respectiv RMGC. Dacă licența de exploatare minieră nu va dura 49 de ani, dreptul de concesiune asupra imobilelor expropriate se reduce corespunzător.

Compania minieră, respectiv RMGC, ar urma să plătească statului o redevență anuală care să asigure recuperarea sumei plătite de stat pentru exproprierea imobilelor din perimetrul minier. Redevența respectivă se indexează cu inflația. Pe de altă parte, sumele plătite de companie pentru exproprieri se scad din redevențele datorate către stat, până la concurența sumelor, compania urmând să plătească doar diferența rămasă.

Compania are obligația să înceapă construcțiile pentru exploatarea minieră în numele căreia s-au făcut exproprierile în maximum 3 ani.

O altă propunere a Guvernului, în proiectul de lege, arată că o companie minieră, respectiv RMGC, poate expropria lăcașuri de cult, monumente, ansambluri și situri istorice, cimitire, alte așezăminte de valoare națională deosebită ori localități urbane sau rurale în întregime, având libertatea să le folosească și să le schimbe folosința. Statul îi obligă însă să ridice pe alte amplasamente, pe cheltuiala sa, imobile cu destinație similară cu a celor de mai sus.

Ministerul Justiției a avertizat Guvernul că această modificare a procedurii de expropriere riscă să fie neconstituțională și că, de altfel, ar fi mai potrivit să se modifice legea 255/2010 decât să se dea o lege specială pentru exproprierile de la proiectele miniere de interes național.

Juriștii Ministerului Justiției au avertizat că prin eliminarea din procedura prevăzută de legea privind proiectele de interes național a aprobării indicatorilor tehnico-economici „este imposibil de determinat care sunt imobilele ce vor fi supuse exproprierii”. În acest mod, Guvernul declanșează procedura de expropriere la „simpla cerere a unei persoane de drept privat”, care urmează să plătească despăgubirile. Are loc o „dublă expropriere”, prin faptul că firma cumpără de la particulari, la un preț impus de lege și egal cu despăgubirea, apoi dă imobilele statului care se îmbogățește fără temei, folosind resursele financiare ale firmei private.

ANRM ajunge la mâna companiei miniere. Ministerul Justiției: „Prezintă vicii de neconstituționalitate”

Prin proiectul de lege, Guvernul propune ca Agenția Națională de Resurse Minerale (ANRM) să aibă un termen de 30 de zile, de la intrarea în vigoare a legii, ca să încheie un act adițional la licența de exploatare pentru Roșia Montană, prin care să se prelungească licența cu o perioadă care să ofere RMGC întreaga perioadă de 20 de ani convenită inițial, în 1999. Cu alte cuvinte, se compensează timpul pierdut până acum din licența de exploatare inițială.

Printr-o modificare la Legea Minelor, Guvernul mai propune ca, în cazul acestor proiecte speciale, respectiv cel de la Roșia Montană, licența de exploatare să se poate prelungi cu perioade succesive de până la 20 de ani, nu doar de câte 5 ani, ca în prezent.

ANRM trebuie, de asemenea, să reconfigureze perimetrele miniere adiacente, acordate prin licență RMGC, în așa fel încât să includă suprafețe pentru depozitarea produselor miniere, a sterilului și a reziduurilor, așa cum sunt descrise în Studiul de impact asupra mediului, însă fără a afecta perimetrele miniere adiacente, dacă acestea au deja titulari.

De asemenea, ANRM trebuie să impună o redevență de 6%, față de cea inițială de 4%, precum și posibilitatea RMGC de a plăti în natură această redevență. De asemenea, ANRM primește dreptul de a revoca licența de exploatare, dacă aceasta este transferată unei alte firme, fără ca Agenția să fie anunțată și să aprobe acest lucru, precum și dacă titularul actual al licenței intră în faliment.

Ministerul Justiției arată, în avizul negativ trimis către Dan Șova, că obligația ANRM de a modifica licența acordată RMGC „constituie o normă lipsită de claritate și precizie”, pentru că licența a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern și ar trebui modificată printr-un act legislativ de putere egală, deci tot un HG. De altfel, din proiectul de lege nu reiese că și RMGC este de acord cu noile condiții de modificare a licenței de exploatare, ceea ce ar putea însemna o modificare unilaterală și deci ilegală a licenței, mai arată juriștii de la Justiție.

Obligarea ANRM să reconfigureze perimetrele de exploatare la cererea companiilor miniere este neconstituțională, pentru că anulează practic rolul ANRM în gestionarea resurselor minerale, ajungându-se la situația ca titularii de licențe să stabilească singuri sau între ei de ce perimetre au nevoie, avertizează Ministerul Justiției.

O altă observație a Ministerului Justiției este că extinderea licenței de exploatare cu o perioadă de până la 20 de ani nu aduce nimic nou la Legea Minelor, care prevede că aceasta poate fi prelungită succesiv cu perioade de până la 5 ani. Mai mult, această prevedere ar contraveni Constituției și garantării protejării proprietății publice, pentru că ANRM ar putea să verifice activitatea companiei miniere, respectiv RMGC, doar o dată la 20 de ani, nu o dată la 5 ani, ca în prezent. Juriștii recomandă să nu se recurgă la o prelungire succesivă, fără limită de timp, a licenței de exploatare, pentru că această licență este de fapt o concesiune, formă juridică ce implică o determinare în timp.

Neconstituțional. Statul și companiile sale își cedează necondiționat imobilele

Guvernul mai propune ca Minvest, Remin și orice altă autoritate publică sau instituție de stat care dețin imobile în perimetrul minier de la Roșia Montană să le cedeze sau să le concesioneze necondiționat companiei RMGC, contra unei redevențe.

Proiectul de lege prevede ca Minvest, companie de stat care deține 20% din RMGC, să introducă în capitalul social al RMGC imobilele din perimetrul minier Roșia Montană, asupra cărora deține titlu de proprietate. De asemenea, Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase „REMIN” S.A. să cedeze către RMGC imobilele pe care le are în proprietate în perimetrul minier Roșia Montană. Aceste companii au la dispoziție 60 de zile de la publicarea legii să obțină emiterea certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra imobilelor din perimetrul minier Roșia Montană, pentru ca transferul acestora către RMGC să poată fi efectuat.

Guvernul mai propune ca instituțiile și autoritățile publice centrale sau locale care dețin drepturi de administrare și/sau de proprietate asupra imobilelor necesare exploatării miniere din perimetrul minier Roșia Montană și asupra cărora statul român și/sau unitățile administrativ teritoriale dețin un drept de proprietate publică sau privată, trebuie să încheie contracte de concesiune cu RMGC, în 45 de zile de la solicitarea companiei.

Imobilele deținute de stat în perimetrele de exploatare minieră vor fi concesionate către companiile titulare de licență, pe 49 de ani, cu plata unei redevențe calculate în funcție de valoarea de piață a imobilelor, stabilită de un evaluator autorizat, mai propune Guvernul.

Ministerul Justiției a avertizat însă că prezintă „vicii de neconstituționalitate” intervenția legiuitorului asupra conduitei unor companii de stat precum Minvest și Remin, lucru care este de competența Guvernului, nu a Parlamentului.

Juriștii se referă și la transferarea imobilelor din perimetrul minier, care sunt în proprietatea Minvest, la capitalul social al RMGC, despre care arată că nu există precizări cu privire la situația juridică a bunurilor vizate și dacă acestea nu fac obiectul unor procese. Dacă ar fi așa, ar fi neconstituțional și cei care se judecă pe aceste imobile pot da statul în judecată, cerând prejudicii.

Juriștii mai arată că proiectul de lege prevede ca bunurile din proprietatea privată a statului să fie concesionate către compania minieră, lucru nepermis de lege și care dacă ar fi reglementat așa, ar încălca Constituția.

De asemenea, obligarea unităților administrativ-teritoriale să cedeze folosința bunurilor pe care le au în folosință către compania minieră este neconstituțională, pentru că aduce atingere principiului autonomiei locale, aceste autorități având libertatea să facă ce vor cu bunurile lor.

Liber la despăduriri de 255 de hectare și la avize de mediu, în Roșia Montană

Guvernul înlesnește despăduririle din perimetrul minier de la Roșia Montană, care se vor întinde pe 255 de hectare, însă menține prevederile aspre ale Codului Silvic în astfel de situații.

În cazul pădurilor din perimetrul de la Roșia Montană, acestea vor fi concesionate către RMGC doar după scoaterea lor din fondul forestier național. Conform Codului Silvic, această procedură implică plata unor taxe și compensații către proprietar, în acest caz statul.

Compensațiile nu constau în bani, ci în terenuri neîmpădurite, apropiate de cele care sunt scoase din fondul forestier, și care trebuie să fie de 5 ori mai mari în suprafață decât cele scoase din fond și să poată fi împădurite. Dacă suprafața de compensat depășește 20 de hectare, așa cum este cazul la Roșia Montană, se acceptă compensare cu terenuri neadiacente pădurii, dar care să fie compacte și nu în zona alpină sau subalpină.

Ministerul Mediului trebuie să se ocupe de această procedură și are termen 30 de zile să scoată din fondul forestier național 255 de hectare de pădure, conform proiectului de lege. Astfel, RMGC ar trebui să compenseze această măsură cu cedarea către stat a aproape 1.300 de hectare de teren.

RMGC ar urma să aibă obligația să asigure serviciile și amenajările silvice pentru terenurile oferite în compensație și să asigure împădurirea lor pe două sezoane de vegetație.

În ce privește avizele și autorizațiile pentru exploatarea de la Roșia Montană, Guvernul propune o derogare de la lege pentru RMGC, înlesnind companiei miniere munca cu birocrația pentru obținerea acestora.

Guvernul propune ca, dacă după emiterea unor avize, acorduri sau autorizații legate de exploatarea minieră intervin elemente noi sau se modifică condițiile care au stat la baza emiterii acestor acte sau se invalidează un act premergător sau procedură efectuate pentru emiterea acestor acte, autoritățile trebuie să emită noi avize, acorduri, autorizații sau să le revizuiască pe cele existente. Acest lucru are loc în maximum 30 de zile de la depunerea documentației de către RMGC. Toate actele premergătoare pentru avizare și autorizare care au fost făcute anterior și care nu s-au invalidat sau modificat își păstrează valabilitatea și vor fi folosite de autorități pentru emiterea noilor acte oficiale.

Ministerul Justiției arată că această prevedere nu este clară, pentru că nu este clar care este semnificația duplicării unor acte premergătoare avizării, dacă problema de fond este păstrarea valabilității acestora.

Pe același principiu, autoritățile pot emite autorizații noi de construire, în legătură cu obiectivele și dezvoltarea exploatării miniere, dacă RMGC solicită acest lucru, folosind avizele, permisele și acordurile deja obținute de RMGC. Condiția este ca elementele pentru care se cer noile acte să rămână aceleași ca în cele anterioare.

Ministerul Justiției arată că această prevedere este neclară, pentru că nu se poate stabili care este rostul emiterii mai multor autorizații de construcție și cum pot fi utilizate avizele și acordurile respective, dacă acestea nu mai sunt valabile.

Guvernul mai propune ca procedura de evaluare de mediu cu privire la planurile de amenajare a teritoriului și/sau la documentațiile de urbanism referitoare la zonele care includ perimetre miniere să poată fi efectuată și concomitent sau ulterior procedurii de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la proiectele miniere.

În cazul evaluării unui plan sau program ce privește și zone în care urmează să se desfășoare lucrări aferente proiectelor miniere, zone ce au făcut obiectul unor planuri sau programe pentru care anterior a fost deja emis un aviz de mediu, autoritățile competente vor lua în considerare avizul de mediu anterior emis, dacă nu au apărut modificări semnificative, mai propune proiectul de lege ce va fi trimis în Parlament.

Google

Inchide